Maestrul Gheorghe Alupoaiei – �ntre sculptur� si grafic� (I)

„Nu �ncerca s� fii un om de succes, ci s� fii un om de valoare.” Albert Einstein

Cine este atent la ceea ce consacr� in timp viata unei urbe va avea surpriza s� descopere oameni si fizionomii care se disting in peisajul cotidian prin simplitate, onestitate si bun� cuviint�, prin preocupare si devotament in slujba unei idei, unui principiu, sau unui proiect asupra c�ruia isi concentreaz� timpul si energia. Este si cazul unui trec�tor simplu prin zona Donici a orasului nostru, care, intruchipand un asemenea personaj, poate fi observat zilnic indreptandu-se constant spre dou� directii. Fie spre piata central� a orasului, unde isi face cuvenitele cump�r�turi cotidiene sau particip� la diverse manifest�ri culturale (al c�ror subiect sau participant activ nu rareori este), fie spre partea de nord a orasului, cel mai adesea prin fata Liceului ‘Kog�lniceanu’, pentru a ajunge undeva pe Delea, unde, ascuns� printre b�l�rii, zace o mic� constructie d�r�p�nat�, uitat� de lume si de vreme, in care talentul si m�iestria artistului pl�m�desc adev�rate opere de art�. De statur� mijlocie, usor aplecat de spate si cu un mers agale, cu o min� meditativ� si pierdut� in cine stie ce proiecte artistice care il macin� sistematic, tres�rind parc� din visare atunci cand cineva cunoscut ii atrage atentia c� trece prin apropiere, maestrul Gheorghe Alupoaiei (c�ci despre el este vorba) se va opri pentru o clip�, scuzanduse curtenitor si vinovat de ‘lipsa sa de atentie’ continuandu-si apoi drumul si ritualul s�u zilnic. Atata timp cat vremea ii permite acest ritual, va continua intr-adev�r, zilnic, pentru c� frigul, care in zona noastr� tine din noiembrie pan� in aprilie (cale de sasesapte luni pe an), il va forta s�-si limiteze activitatea creatoare in domeniul s�u predilectsculptura, si s� incerce alte modalit�ti de exprimare plastic�. Este usor de imaginat pentru oricine cate opere artistice ar fi fost realizate dac� acest dar si har s-ar fi putut manifesta intr-un spatiu amenajat si dotat corespunz�tor, ca s� nu mai vorbim de faptul c� pentru urbe ar fi putut deveni o adev�rat� scoal� a fenomenului artistic, a educatiei estetice, care pan� la urm� formeaz� fundamentul cultural al unei comunit�ti si, de ce nu, actul de identitate si pasaportul peste timp al acesteia. Nu as fi atins acest punct sensibil al omului de art� Gheorghe Alupoaiei dac� nu as fi fost efectiv bulversat de generozitatea acestui om care, in pofida acestor vexatiuni conjuncturale, r�spunde cu arta sa elaborand nu mai putin de trei volume intitulate ‘Semne grafice de recunostint�’, in care evoc� personaje si personalit�ti care au marcat si marcheaz� istoria acestor locuri. Pentru c�, in spatii incropite ad-hoc, acest om, prin munca si viziunea sa artistic�, avea s� innobileze zestrea cultural� a acestor locuri. De la monumentalitatea grupului statuar de dimensiunea celui cunoscut sub numele de ‘Propatria’, avand ca subiect momentul istoric al reintregirii neamului romanesc, proiectat si executat intr-o hal� p�r�sit�, tronand ast�zi pe Movila lui Burcel cu cele dou� componente ale sale (Dacia Traiana � simbolizat� de o femeie rupand tratatul Molotov- Ribentrop si o hart� a Romaniei Mariavandu-l in centru pe maresalul Ion Antonescu care ordon� trecerea Prutului), pan� la bustul simbolului culturii noastreEminescu, conceput in maghernita descris� mai sus, maestrul isi va continua cu stoicism misiunea sa. De remarcat faptul c�, in opinia specialistilor, bustul lui Eminescu este unul din cele mai reusite sculpturi ale poetului nostru national, tronand, si el, ast�zi pe un soclu monumental la Edmonton, in Canada, oper� care ar face cinste oric�rui l�cas de cultur� din Romania. �n arta sa, maestrul va aborda cu aceeasi dezinvoltur� a talentului creator si miniatura sculptural�, dar si grafica portretistic�, mai ales atunci cand intemperiile zonei noastre il impiedic� s�-si pun� in practic� ideile sale in planul mestesugului pe care-l st�paneste atat de bine. Se pare c� si sculptorul nostru imp�rt�seste soarta marilor creatori de valori artistice enuntat� de Friederic Nietzsche cand spunea: ‘Toate cuceririle mari sunt eruptii vulcanice ale pasiunilor omenesti, r�scolite de zeita crud� a mizeriei, de flac�ra exemplului personal, si niciodat� de jeturile de limonad� ale literatilor estetizanti’. Cu modestia si discretia tipic� omului de valoare care creeaz� valori, maestrul Gheorghe Alupoaiei se adapteaz� cu stoicism greut�tilor vietii si vicisitudinilor vremurilor noastre, in care cultura cu greu isi g�seste locul intr-o societate bazat� pe valori materiale, unde concurenta si profitul dicteaz�, or cultura poate aduce orice, numai profit nu. Provenit din partea de nord a Moldovei, zon� binecuvantat� de-a lungul timpurilor cu nume de referint� ale istoriei si culturii noastreStefan Luchian, Ciprian Porumbescu, George Enescu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Ion Irimescu etc. -, Gheorghe Alupoaiei vede lumina zilei pe 18 martie 1944, in comuna Zamostea, judetul Suceava, intr-o familie modest� cu cinci copii, in familie neexistand o traditie in domeniul artelor plastice. Studiile primare si gimnaziale le va face la scolile din satul Canada, Lisna si comuna Suhar�u (ast�zi, judetul Botosani), unde se mutaser� p�rintii. �nclinatia sa c�tre art� se va v�di inc� din aceast� perioad�, asa incat p�rintii vor face efortul de a-l trimite la Iasi, unde va absolvi cursurile Liceului de Muzic� si Arte Plastice ‘Octav B�ncil�’, des�varsindu-si apoi preg�tirea in domeniul artei la Facultatea de Arte Plastice a Institutului Pedagogic din Iasi (19631966), sub coordonarea maestrilor Iftimie Barleanu, Vasile Condurache, Dumitru C�ileanu si Ion Buzdugan. Sunt maestrii care-i vor creiona destinul, pe care, la randul s�u, ii va evoca mereu cu emotie, c�ldur� si veneratie, ori de cate ori va avea prilejul. Timp de 41 de ani, a activat in inv�t�mant in calitate de professor, predand educatia plastic�, dar si coordonator sau manager de pe pozitia de inspector sau director de scoal�, la Barlad si Vaslui, calit�ti in care va cultiva in randul tinerilor dragostea pentru frumos si va preg�ti pe cei care aveau inclinatie pentru artele plastice, unii dintre ei ast�zi personalit�ti in domeniu, cum ar fi Raluca Cosmasculptor, Felix Aftenepictor (presedintele Asociatiei Artistilor Plastici Iasi), Laurentiu Burlacusculptor, Dorin Filichesculptor, Cosmin Atanasiearchitect, Vlad Sadiciarchitect, Ramona Popliucgrafician, Georgel Pascugrafician, pictorii C�t�lin Genete, Diana Pulpan si Iuliana Jegan, Marian Antoniumuzeograf si multi altii. Ast�zi, vorbim despre maestrul Gheorghe Alupoaiei ca despre o personalitate artistic� care, prin realiz�ri de substant�, si-a castigat un loc binemeritat in randul creatorilor de art�, motiv pentru care a si fost cooptat ca membru al Uniunii Artistilor Plastici din Romania. Dou� sunt domeniile pe care le abordeaz�, cu sublinierea faptului c� fiecare in parte poate consacra o valoare artistic�. Primul este, desigur, domeniul sculpturii, in care abordeaz� atat sculptura monumental�, materializat� prin dou� opere de exceptie: un grup statuar ‘Propatria’ (despre care am f�cut vorbire mai sus) si a doua, statuia lui Stefan cel Mare si Sfant din curtea catedralei episcopale ‘Sfintii Apostoli Petru si Pavel’ din Husi. �n acelasi domeniu, abordeaz� portretul sculptural, prin realizarea a nu mai putin de 38 de busturi, reprezentand tot atatea personalit�ti ale istoriei si culturii noastre, r�spandite pe teritoriul judetului in zone de care aceste personalit�ti sunt legate prin nastere sau destin. Ceea ce caracterizeaz� ins� portretul sculptat al maestrului Alupoaiei este autenticitatea, in sensul c� red� cu fidelitate fizionomia personajului, incat cel portretizat se recunoaste, iar cel familiarizat cu domeniul istoriei recunoaste f�r� dificultate personajul. Asa de pild�, cine priveste bustul lui Stefan Ciubot�rasu de la Lipov�t, cu acea min� zglobie, deschis� si cu un amestec de glum� si seriozitate, de parc� ti-ar vorbi, are sentimentul c� aude acea voce inconfundabil�, venind din str�fundurile istoriei redat� in filmele istorice care l-au consacrat, si totusi atat de familiar� celor care l-au cunoscut, ascultat sau urm�rit ca actor. Nota aceasta de autenticitate este comun� tuturor lucr�rilor maestrului, incat privitorul nu are nicio dificultate in a descifra portretul, pentru c� nimic nu este ad�ugat, asa cum nimic nu este sustras din ceea ce alc�tuieste fizionomia personajului.continuare �n num�rul viitor

� Valeriu Lupu doctor �n stiinte medicale