Adormirea Maicii Domnului, Sfnta Maria Mare, Precista Mare sau Uspenia, cum este numit n popor, Sfnta Marie Mare este o srbtoare important din perioada de var si care aduce n atentie, pe lng rnduielile din cultul ortodox nchinate cinstirii Maicii Domnului, si cele de traditie veche romneasc.
Dup svarsirea tuturor tainelor mantuirii noastre si dup nltarea Domnului Iisus la ceruri, Prea Curata si Prea binecuvantata Fecioar Maria, Maica lui si Mijlocitoarea mantuirii noastre, s-a apropiat de prea cinstita si prea slvita ei Adormire, fiind plin de zile. Deci dorind ea ca s ias din trup si s se duc la Dumnezeu, pentru c era cuprins de necurmat si necontenit dumnezeiasc dorint ca s vad prea dulcea si prea dorita fat a Fiului su, ea se ruga Domnului cu cldur ca s o ia pe ea la Dansul din valea aceasta a plangerii si s o duc in bucuriile cele de sus si nesfarsite. Fecioara zcea cu cinste pe patul cel impodobit, se pregtise ctre fericita plecare, asteptand venirea la dansa a Fiului si Domnului ei cel prea dorit. Deodat a strlucit in cas o lumin a dumnezeiestii slave. De acea strlucire lumanrile s-au intunecat, iar acopermantul casei se vedea deschis, si slava Domnului venea din cer. Atunci iat Hristosul, mpratul slavei, cu arhangheli si cu ingeri au vestit Prea Sfintei Fecioare Maria mai inainte c el se apropia ctre Prea Curata lui Maic. Ea s-a ridicat de pe pat, sarguindu-se intru intampinarea lui, si s-a inchinat Domnului su. Srbtoarea a ptruns la noi odat cu generalizarea cultului mariologic in Rsrit, prin secolul al V-lea. Romanii i-au acordat o cinstire deosebit, srbtoarea fiind asteptat, dup unele traditii, cu aproape aceeasi bucurie ca Pastele sau Crciunul. O dovad a acestei cinstiri este si postul de dou sptmani (1 – 14 august) care precede srbtoarea si care se tine de ctre crestini pretutindeni, nefiind ingduit mancare de dulce decat bolnavilor si copiilor, cci postul ei este tinut mai abitir ca al Crciunului, dup cum arat traditia. Cu privire la perioada postului, muscelenii nu mnanc nici chiar untdelemn, iar dezlegare de peste nu-i decat o singur zi, Pobrejenia, c Postul Sunt-Mriei este rupt din Presimi. De asemenea, in popor exist credinta potrivit creia, La inceput, Postul Pastilor era de nou sptmani, dar vzandu-se c e prea lung si prea srccios, si c oamenii ieseau prea slabi in primvar, cand trebuia s se dea cu totul muncilor, sa micsorat acest post cu dou sptmani si s-au pus aceste zile de post inaintea Suntmriei Mari, cand e belsug de legume si zarzavaturi’. Postul Adormirii Maicii Domnului nu trebuie s se confunde cu Postul Maicii Domnului, impmantenit in traditia crestinilor ca o form de evlavie popular si care se crede c aduce implinirea tuturor dorintelor. Randuiala acestui post era mai demult aceea ca s se posteasc incepand cu ziua de luni (in orice perioad de peste an), toat ziua pan a doua zi dimineat. n sptmana urmtoare se postea ziua de marti si, tot astfel, mai departe zilele urmtoare, in decurs de sapte sptmani. Pe durata postului, candela trebuia s ard neincetat. Modul de postire era aspru, fr mancare, numai unii oameni mancau putin paine si beau ap. Astzi se tine numai postul randuit de Biseric si care inseamn o pregtire pentru cinstirea cum se cuvine a srbtorii crestine. n prtile Moldovei Sfanta Maria Mare era considerat, a mortilor, se fac si praznice pentru cei din lumea de dincolo, atat in dimineata sambetei de dinaintea srbtorii, cat si a doua zi, dup Sfanta Marie, mai ales cand rposatii sunt inecati, arsi, mancati de lupi sau au suferit alte cumpene, dar fiind pomeniti toti ce au numele pornind de la cel al Preacuratei. Srbtoare de Adormirea Maicii Domnului nu este nici un motiv de petrecere si nici de serbare a numelui. Acest lucru se face de Sunta Mrie Mica sau Nasterea Maicii Domnului (8 septembrie). Formele cultice traditionale, inchinate srbtorii Adormirii Maicii Domnului, dincolo de caracterul popular, sunt o expresie a sentimentului de cinstire mai deosebit cu care romanii fac din srbtoare un prilej de intimizare a credintei lor in rituri si practici ce se aduc, de fapt, ca o ofrand de viat, de suflet si aceast ofrand st mereu sub semnul increderii in ocrotirea divin. n unele traditii Maica Domnului, adesea identificat cu astrul noptii, Luna, sau cu Pmantul, se roag de Dumnezeu s nu prpdeasc lumea, s nu izgoneasc vanturile cu avantajele care le aduc acestea oamenilor. Se impart struguri si prune pentru sufletul mortilor. n dimineata zilei de Suntmrie femeile merg la biseric cu ofrand din ciorchini de struguri copti de la soiurile vratice sau numai boabele desprinse de pe ciorchini, numit coliva de poman’ sau coliv de struguri’. Prin Bucovina si prtile Moldovei de sus, gospodinele merg la biseric si impart struguri, prune si faguri de miere. Cu acest prilej merg in cimitir si tmaiaz mormintele rudelor. n unele regiuni, porumbul de lapte copt pe jar sau fiert este o delicates specifica zilei de Uspenie. Dup o veche traditie, in aceast zi se povesteau minunile Maicii Domnului. Pe 15 august, crestinii se roag cu sufletul deschis si fr nici o opreliste la icoana Sfintei Maria, pentru cstorie bun, insntosire grabnic, pentru nastere usoar si pentru a avea copii sntosi si fericiti. Femeile insrcinate ar trebui s pstreze cu sfintenie postul de Sunta Mrie, mai ales pe 14 august, ziua Cercurilor Sfintei Maria, cand nu au voie s lucreze in nici un fel. Nu se taie prul si nici nu se arunc la gunoi prul din pieptene. n ziua de 15 august, usa de la gospodrie trebuie s fie lsat deschis inainte de rsritul soarelui, astfel incat Fecioara Maria s poat intra dac isi doreste, druind noroc si alinare celor din cas. n aceast zi erau adunate flori si ultimele plante de leac ce se pun la icoana Preacuratei. Una dintre ele este si nvalnicul, o plant care creste in pduri, in locuri ascunse, cunoscute doar de femeile in varst. n general, planta aceasta este druit fetelor pentru a avea noroc s se cstoreasc cu un biat gospodar si iubitor. Astfel, Caprifoiul numit si Palma’ sau Mana Maicii Domnului’ se pune in apa de imbiere pentru a face corpul s isi mentin si s sporeasc frumusetea si sntatea. Dac de Sfanta Marie Mare infloresc trandafirii, atunci va fi toam – n lung, frumoas si imbelsugat. n perioada postului Sfintei Mrii, fetele isi cos costume speciale, lucrate numai in alb, pentru pelerinajul din zilele de 14 – 15 septembrie la mnstirile care poart hramul Sfintei Mrii. La tar, in vii se angajeaz pandarii (oameni care s pzeasc viile) si se spune c se leag simbolic ciocul psrilor pentru ca acestea s nu mnance boabele de struguri. ntre cele dou Mrii, 15 august si 8 septembrie, este timpul prielnic semnrii graului. Srbtoarea Adormirii Maicii Domnului incheie un ciclu, redeschis de cea a Nasterii Maicii Domnului (8 septembrie). De pe 15 august se deschidea, in satul traditional, un important sezon al nuntilor, sezon care tinea pan la intrarea in postul Crciunului. n aceast zi se organizau targurile si iarmaroacele de toamn. Perioada dintre cele dou Suntmrii, Suntmria Mare (15 august) si Suntmria Mic (8 septembrie), era considerat perioada cea mai potrivit pentru semnturile de toamn. n aceast zi este celebrat si Ziua Marinei, deoarece Maica Domnului este patroana marinarilor. Se fac serbri la malul mrii, Constanta, dar si in orasele dunrene.
Dan Horgan
Bibliografie
– Adrian Fochi – ‘Datini si eresuri populare de la sfarsitul secolului al XIX-lea’, Editura Minerva, Bucuresti, 1976.
– Antoaneta Olteanu – ‘Calendarele poporului roman’, Editura Paideia 2001.
– Elena Niculita Voronca – ‘Datinile si credintele poporului roman’, Editura Polirom Iasi 1998.
– Ion Ghinoiu – ‘Obiceiuri populare de peste an’, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1997.
– Ion Ghinoiu – ‘Srbtori si obiceiuri romanesti’, Editura Elion, Bucuresti, 2002.
– Ion Talos – ‘Gandirea magico-religioas la romani’, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001.
– Irina Nicolau – ‘Ghidul Srbtorilor Romanesti’, Editura Humanitas, 1998.
– Narcisa Stiuc – ‘Srbtoarea noastr cea de toate zilele, vol. II’, editura Cartea de Buzunar, 2006.
– Romulus Vulcnescu – ‘Mitologie Roman’, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985.
– Simion FIorea Marian – ‘Srbtorile la romani’ Editura ‘Grai si Suflet – Cultur National’, 2001.
– Tony Brill – ‘Legendele romanilor’, vol. I, Legendele cosmosului, Editura Grai si suflet – Cultura national, Bucuresti, 1994.
– Tudor Pamfile, ‘Mitologia roman’, Editura ALL, Bucuresti, 1997.
– Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor 1998.
