Rememorri de suflet: Predealul

Toamna anului 1916 a fost un timp al incrancenrilor si al incercrilor dureroase pentru Romania. Retrase din Transilvania, trupele noastre au cedat pas cu pas, niciodat fr lupt, prti din ce in ce mai mari din teritoriul national. Dac in conceptia strategic a lui Falkenhayn prima fortarea trectorii Oituz si ptrunderea in Moldova, comandamentul german considera c altele sunt priorittile. Cea dintai era, desigur, ocuparea Bucurestiului, dorint care putea fi transpus in realitate doar prin fortarea, prin trectori, a lantului muntos al Carpatilor. De la Brasov, unde erau concentrate cele mai importante forte ale dusmanului, se putea ajunge usor la mai multe trectori, cea mai important si mai lesnicioas pentru germani si austroungari fiind cea a Predealului. n aceast directie a fost indreptat un corp de armat format dintr-o divizie german. Comandamentul roman pregtea si el aprarea, aducand din sud fortele care fuseser antrenate in diversiunea de la Flmanda. Pentru trectoarea Predealului a fost adus Divizia 21, cu intriri din partea Diviziei a 10-a. Generalul Averescu a revenit la comanda Armatei a II-a, care nu se afla intr-o stare prea bun si, stabilinduse la Busteni, a trecut la o reorganizare eficient. Trectoarea Predealului, pe lang pozitionarea sa pe directia cea mai scurt spre Bucuresti, prezenta si avantajele datorate liniei de cale ferat si soselei bine intretinut. Tot de la Predeal puteau fi accesate si alte zone ce puteau facilita trecerea spre Bucuresti. Comanda Diviziei 21, creia ii revenea sarcina aprrii Predealului, era asigurat de generalul Lambru care, in ciuda varstei inaintate, s-a dovedit plin de energie. n imediata apropiere se afla, deci, Divizia a 10-a, comandat de generalul Arthur Vitoianu, un general deosebit de valoros, originar din Izvoarele, localitate din sudul Basarabiei aflat, acum, in Ucraina, de unde provenea si generalul Averescu. Dusmanii urc pe Valea Timisului spre Predeal, in apropierea liniei vechii frontiere, intriti pe flancuri cu artilerie, crezand c, astfel, vor reusi s forteze ocuparea obiectivului propus. Initial, germanii au gandit c atacul lor ii va surprinde pe romani, dar constat c acestia erau bine pregtiti pentru aprare. Constientizand puternica rezistent din fata Predealului, inamicul incearc un atac pe flanc, ocupand muntele Susai si crezand c, de acolo, pot face o invluire care s duc la incercuirea fortelor principale. Ajutati de focul artileriei, ce a desfintat, pur si simplu, slabele intrituri romanesti, reusesc s se aproprie de punctul central al Predealului si cel mai important, respectiv gara. Un contra-atac al Diviziei 21 intreste pozitiile romanesti, in primul rand este eliminat pericolul ocuprii grii. Susaiul trece dintr-o man in alta, dar rmane, in final, al inamicului, desi la poalele sale se mentin unele unitti romanesti. Bombardamentul de artilerie inamic devine extraordinar de intens si se revars asupra unor zone civile, in special cartierul de vile. Bombardamentul este si mai distrugtor datorit duratei sale neobisnuite, de zece zile. Interesant este faptul c germanii aveau informatii asupra faptului c la Predeal se afla si vila primului ministru liberal Ion Brtianu, considerat de ei drept atattorul la rzboi a Romaniei impotriva Puterilor Centrale. Vila a fost distrus, la fel ca multe alte cldiri civile din oras. Peste doi ani de zile, dup cum spune Kiritescu, Brtianu ar fi spus: ‘Am avut o cas si alturi de ea o frontier. S-a prpdit casa, dar s-a dus si frontiera.’ ntradev r, chiar alturi de vil trecea frontiera dintre Austro-Ungaria si Romania, dar aceasta a disprut si s-a mutat cu sute de kilometri spre vest dup 1 decembrie 1918. Tragerile de artilerie asupra Predealului practic nu erau justificate, deoarece localitatea nu era fortificat. Distrugerile au fost atat de mari, incat au atras atentia si unui corespondent de pres german: ‘n decursul rzboiului, am vzut in Galitia si Polonia multe orase care au suferit enorm de pe urma rzboiului, ins acelea au suferit numai, pe cand Predealul a fost sframat.’ (apud Kirtescu, op. cit., I, p. 417) Zece zile de eforturi inamice au fost zadarnice, dar, dup marile distrugeri si dup atacurile realizate de inamic pe flancuri si in spate, rezistenta noastr se clatin. Romanii continu s lupte cu toate mijloacele la indeman, cu baioneta si cu grenada, dar sunt coplesiti de tehnica superioar a inamicilor si de marele numr al acestora. Unitti maghiare si germane atac din flancul estic Predealul, obiectivul principal fiind, si de data aceasta, gara, asupra creia se npustesc alte coloane germane, dinspre rsrit. n frontul nostru se produc sprturi, iar ultimii combatanti romani apr pan la sacrificiu suprem gara Predeal. Iat o descriere a unui corespondent german, martor ocular al luptei, realizat in mod obiectiv: ‘Dup amiaz, la ora 3, linia ferat fu atins. Cldirea grii era ocupat cu mitraliere. Din fereastra restaurantului grii trgea o mitralier, asa incat apropierea de largul peronului gol al grii era imposibil. Din nou, trebuie s se aduc artileria. Cluzit de observatori, care erau ascunsi la o deprtare abia de 200 metri de cldirea grii, tunurile noastre, asezate departe, jos in vale, trgeau asupra grii si asupra oricrui om care se misca in cuprinsul ei. Acest foc, bine condus, omori o multime de romani. Ceilalti fur nuciti. Spre sear, linia noastr inaint si lu gara cu asalt. Servantii mitralierelor o aprar pan in ultima clip.’ (apud Kiritescu, op. cit., I, p. 417). Continum cu o alt relatare ocular german care ni se pare si mai impresionant, asa c o redm in intregime: ‘Nu cred s mai fi rmas vreunul dintre cei care s-au luptat in partea de est a Predealului ca soldati viteji, pan la amarnicul sfarsit, care s poat povesti aceast ultim parte a luptei. Si vitejeste sau purtat romanii pe muntele Pristocol si in gara Predeal. Am vizitat mai intai gara. Ca punct de plecare a cilor ferate romane, ea s-a bucurat de o cldire spatioas si impuntoare… Loviturile din plin ale tunurilor noastre au produs ravagii teribile in sirul acesta de cldiri. Soldatii romani se instalaser aici, in cutare de adpost. n vechiul restaurant in care turisti de alt dat se intalneau seara la mici plimbri, ei zac acum printre dramturi si printre cioburi. n camera cu ghiseuri a functionarilor corpurile lor rigide si reci stau inclestate. Moartea i-a doborat, insirandu-i in nenumrate tablouri de un grotesc infiortor. Mi se pare, in fata acestei fantastice grozvii, c nimic nu e real si c vd numai oribilele figuri de cear ale unei panorame de balci.’ De aceea Kiritescu considera c aceast gar poate fi considerat, de romani, un templu al celor mai curate jertfe. Dup pierderea grii, luptele au continuat cu aceeasi inversunare, incat localitatea a trebuit ocupat cas cu cas. Si alti corespondenti, in afar de cei citati, vor fi uimiti certificand vitejia extraordinar a romanilor, indrtnicia si dispretul lor fat de moarte atunci cand aprau aceasta poart a Romaniei. Ei mor, intorsi cu fata spre Ardeal. Unul dintre acesti corespondenti de pres face descrieri amnuntite, observand terenul desfundat, plin de palnii, de transee, in care mortii sunt uimitori prin pozitiile pe care le au, prin obiectele ce impresioneaz prin nota lor de umanism, intre care inceputul unor scrisori. Cat eroism au dovedit aprtorii Predealului ne dm seama si din faptul c din Divizia 21 au rmas numai 3.000 de oameni. Pe intreaga vale a Prahovei, dup lupta de la Predeal, au rmas numai 7.000 de lupttori care, mutandu-se pe noi pozitii, au stvilit, in continuare, drumul ctre Bucuresti. Cei 7.000 de lupttori, reuniti din mai multe mari unitti, au trecut sub comanda generalului Vitoianu si si-au stabilit noile pozitii tot lang Predeal, pe linia Clbucetelor (mai multi munti cu aceast denumire). Un punct important de rezistent, care a intarziat cel mai mult inaintarea inamicului, a fost Clbucetul Taurului, situat in marginea Predealului. Luptele au continuat pe inltimile din jur pan pe crestele Bucegilor, pan pe varfurile impuntoare ale Costilei si Caraimanului. Desi in retragere, romanii au efectuat contraatacuri si au reusit s se mentin, o bun parte din luna noiembrie, tot in apropierea Predealului, la Azuga. Am copilrit la Predeal si, dup zeci de ani, in anii ’50, amintirea luptelor din 1916 era inc vie. Vechea gar, ras de artileria german, fusese inlocuit cu o cldire cochet, dar modest, din barne. La inceputul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, la cateva sute de metri de micuta cldire, se turnase fundatia unei noi gri ce nu a mai fost construit. Abia dup multi ani, prin 1960-1965, s-a construit gara actual, opera unui fost detinut politic, sugerand o pasre coborat din zbor. n spatele grii vechi, in perioada paukeristo-dejist, in spatele grii de barne, in buruieni, moloz si alte mizerii zcea, aruncat orizontal, un grup statuar datorat marelui sculptor Constantin Baraschie. Era inchinat aprtorilor grii Predeal, iar in vremurile de atunci, in cumplitul si insangeratul mileniu 1950- 1960, cand se distrugeau traditiile romanesti (ceea ce se mai face si astzi), amintirea eroilor care au aprat gara in 1916 trebuia s zac la gunoi. Eu si cativa prieteni ne duceam mereu acolo si din curiozitate, dar si dintr-un patriotism incipient, curtam statuile, le stergeam de mizeriile care se adunau iar si iar. Dup 1965, grupul statuar (reprezentand in principal un ofiter in picioare, plin de darzenie, un rnit pe moarte si un mitralior) se afl la mare cinste in centrul Predealului. Un alt monument din Predeal il evoc pe Mihail Sulescu, poet care si-a pierdut viata, cu arma in man, la marginea Predealului. Fiu de militar, s-a inscris voluntar si a continuat s scrie, reflectand momentele de rzboi pe care le-a trit pan cand a czut, secerat de gloantele inamice. Monumentul su din marginea Predealului era, si el, un loc de pelerinaj al copiilor. mprejurrile in care a murit nu sunt cunoscute cu precizie nici astzi, dar o traditie local spune c ar fi fost prins de niste soldati unguri si torturat pan la moarte. Urme ale Primului Rzboi Mondial se mai gseau, pe atunci, si prin pdurile din jurul Predealului – am mai gsit borne cu insemnele apusului Imperiu Austro-Ungar si chiar o pusc Manlicher pe jumtate putrezit. Chiar dac luptele de acolo s-au soldat, in final, cu o retragere, Predealul se inscrie, si el, intre simbolurile ilustrative pentru eroismul romanesc.

Dan Ravaru

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.