Peste 70% din culturile de porumb si aproape 40% din cele de floarea-soarelui de pe raza comunei Ibnesti au fost distruse de turmele de porci mistreti care si au habitatul n zon. Stenii sunt disperati si revoltati n aceeasi msur, ntruct autorittile se declar legate de mni din pricina unor legi fr aplicabilitate n teritoriu. Prin urmare, zeci de gospodari s-au mutat n cmp, pe tarlale, cu ctel, cu purcel”, iar pe timp de noapte, cnd mistretii ies s se hrneasc, dau drumul la radouri si difuzoare zgomotoase, din care se aud acorduri de fanfar, muzic popular sau chiar rock. Curios este c unele tarlale de porumb au scpat, pentru c cei mai inventivi steni au avut inspiratia s lase radiourile pornite pe postul… Trinitas.
Culturi de porumb distruse de porcii mistreti sunt pe toat suprafata judetului, ins ceea ce se intampl in aceste zile in comuna Ibnesti este cu sigurant o adevrat tragedie pentru localnici. Dependenti de lujeri, folositi ca nutreturi pe timp de iarn pentru hrana animalelor domestice, si de stiuletii de porumb care le asigur hrana zilnic, oamenii au inceput o adevrat vantoare impotriva porcilor slbatici. Nu mai au liniste de aproape dou luni, de cand, spun ei, turmele au inceput s le culce la pmant culturile trudite din greu si pltite pe msur. Am cultivat cu porumb, pentru consum propriu, aproape trei sferturi de hectar. Doar aratul si insmantatul m-au costat cam 2.000 de lei. Nu mai punem prsitul… Acum, de cand cu mistretii, nu mai pot culege nimic. Am sesizat problema la primrie, care la randul ei a anuntat pe la Vrancea, la Ocolul Silvic. Ce s-a fcut? V spun eu! Au venit domnii de acolo pe tarlaua mea, s-au uitat la distrugeri si au inceput s caute cati stiuleti mai am in picioare. Au gsit mai putin de 50 in toat tarlaua… Au ridicat din umeri si au spus c legea nu le d voie s fac nimic si c noi trebuie s ne pzim culturile. Asa ne ajut pe noi statul? Ridicand din umeri?’, s-a plans un locuitor al satului Manzati, din comuna Ibnesti. Afland c nimeni nu vrea s ii ajute cu solutii concrete de indeprtare a mistretilor din preajma tarlalelor sau mcar s le promit despgubiri, unii localnici si-au luat inima in dinti si au inceput s isi pzeasc, pe timp de noapte, munca de o var intreag. Initial, cei mai multi si-au mutat cainii din bttur in mijlocul parcelelor de porumb, ins metod n-a tinut. Un vecin al meu avea in curte un caine mare si foarte ru, pe care il tinea legat in fundul curtii cu un lant de vite. Cand a vzut c mistretii ii toac in fiecare noapte si cate jumtate de hectar de porumb, l-a mutat in mijlocul lanului. n fiecare sear si dimineat se ducea si ii ducea de mancare, pan cand, intr-o zi, acum vreo sptman, l-a gsit mancat in lant, de mistreti. Deatunci, el si multi ca el s-au mutat la camp, la colibe, iar noaptea aprind focuri, fac glgie, bat in table, strig, url…’, a povestit un alt stean din Ibnesti.
Doar muzica religioasa i mai salveaza
Pentru a le trecea noptile mai usor, unora le-a dat prin cap s isi instaleze pe tarlale radouri sau tot felul de difuzoare, care s cante fr intrerupere de la lsatul intunericului si pan la ivirea zorilor. Mai in glum, mai in serios, unii ibnesteni spun c au incercat toate genurile muzicale, de la muzic popular si fanfar pan la rock sau chiar muzic bisericeasc. Unde punem radiouri si casetofoane, nu prea intr, dac ii sperie muzica. Pan acum, cel mai bine a mers cu Radio Trinitas. Nou ne place, dar probabil lor nu le convine deloc cum cant corurile bisericesti. Dar tot degeaba, c se duc la culturile din preajm, care nu sunt pzite si in cele din urm o s vin si la noi…’, a povestit un tanr agricultor din Manzati, care st de paz, noapte de noapte, pe mai bine de cinci hectare de teren cultivat cu porumb. Disperarea oamenilor este cu atat mai mare cu cat, pentru prima dat in viat, dup cum spun varstnicii, au constastat c, acolo unde au terminat de devorat porumbul, porcii mistreti s-au apucat de mancat pan si… floarea-soarelui. Asta in ciuda faptului c in aceast perioada a anului hrana sa, constituit in proportie de 85% de materii vegetale si 15% animale, este abundent. n ce-l priveste, primarul comunei Ibnesti, Benone Pletea, spune c, atat cat ii permit prerogativele, a fcut totul pentru a rezolva aceast problem, numai c, asa cum se intampl la romani, legile i s-au pus de-a curmezisul, si lui, si oamenilor. Nu am zi in care s nu primesc astfel de reclamatii de la oamenii din comun. Cred c nu e localnic s nu fi fost afectat. Am fcut memorii peste memorii, am mers peste tot, si de fiecare dat am primit acelasi rspuns: legea nu permite luarea unor msuri mai drastice, cum ar fi impuscarea mistretilor sau mcar diminuarea numrului lor. Ce s mai vorbim despre despgubiri… Am fcut o analiz, desigur, pe care am inaintat-o inclusiv la Inspectoratul Teritorial Regim Silvic si Vantoare (ITRSV) Vrancea, unde am artat c, in baza datelor din teren, peste 70% din culturile de porumb au fost total distruse de mistreti, ca de altfel si 40% din cele de floareasoarelui. Domnii de acolo au venit, au mers in teren si au spus c nu au ce face decat s-i indrume pe oameni s isi pzeasc tarlalele. Atat le d voie legea… Despgubiri chipurile nu se pot da, pentru c nu s-au gsit urme c oamenii ar fi pzit culturile anterior distrugerii lor. Bineinteles c am vorbit si la Prefectur, si am anuntat pan si la Consiliul Judetean sau la Asociatia Judetean a Vantorilor si Pescarilor. De peste tot, acelasi rspuns ca cel de la ITRSV. Problema este c pierderile oamenilor sunt deja de ordinul milioanelor de lei, la nivelul intregii comune. Si v spun un singur lucru: la anul nu cred c cineva din Ibnesti va mai cultiva porumb in aceste conditii. Toat lumea va cumpra din alte zone si vom transforma comuna Ibnesti intrun nou Balc. Nu stiu de ce nu ii ingrdesc in pdure, s le dea de mancare si s ii tin acolo…’, ne-a declarat primarul Benone Pletea. Problema mistretilor de pe raza comunei Ibnesti le este cunoscut si celor care ar putea tine sub control numrul slbticiunilor, in spet vantorii, care gestioneaz, printr-o asociatie privat, fondul de vantoare in cauz. La randul lor, si ei sunt deranjati de aceleasi legi oarbe, in aceeasi msur in care sunt deranjati de atitudinea oamenilor. Pe scurt, vantorii gestionari au cerut de la proprietar, respectiv statul roman, s le dea voie s impuste, in sezonul de vantoare, mai multe exemplare decat in sezoanele precedente. Ce a fcut statul? A aprobat impuscarea cu cinci exemplare… mai putin decat in sezoanele anterioare, adic in loc de 70, 65. Pe urm, o mare parte din vin o au chiar unii dintre cei pgubiti, care, in perioada sezoanelor de vantoare, nu le permit si pace vantorilor accesul pe terenurile lor. Deci, de unde tinerea sub control a efectivelor din aceast specie, in conditiile in care noi cerem cote de recolt mai mari iar ei ne dau chiar mai mici decat in anii precedenti? Noi suntem huliti pentru c suntem la indemana oamenilor, care ne vd mereu in teren… ins nu se stie c si noi suntem limitati de legile din domeniu. n plus, problema Ibnesti are si o alt latur. Cred c suntem singurul fond privat unde nu permitem psunatul in pduri, tot conform legii. n schimb, in celelalte pduri se psuneaz si, evident, vanatul migreaz imediat spre zone cu liniste si hran. Hrana complementar este pe deplin asigurat la noi, ins nu putem obliga mistretul s aleag intre porumb uscat si cel verde, in lapte, pe lujer. Dar, dac sunt pagube, proprietarii ne pot actiona in instant, pentru c noi, toti, avem asigurri care acoper si astfel de daune. ns, tot dup cum spune legea, toti pgubitii trebuie s fac dovada cheltuielilor pe care le-au realizat cu culturile. Cati din oamenii de la tar cer facturi de la tractoristi? Iat o intrebare care ar trebui s pun pe ganduri legiuitorii’, ne-a declarat unul din gestionarii privati ai fondului de vantoare din zona Ibnesti.
n judet, productii multumitoare la porumb si floarea-soarelui
Agricultorii din judetul Vaslui se pregtesc pentru declansarea campaniei de recoltat la porumb si floareasoarelui. Gigel Crudu, directorul Directiei pentru Agricultur a Judetului (DAJ) Vaslui, spune c recoltarea la floarea-soarelui va incepe de la sfarsitul acestei sptmani, in timp ce, la porumb, recoltatul va incepe in parte a doua a lunii septembrie. Potrivit datelor centralizate de la fermieri de DAJ Vaslui, in acest an, productia medie estimat la foarea soarelui de pe cele 55.607 hectare este de 2.320 kilograme/hectar. De asemenea, de pe cele 96.890 hectare semnate cu porumb, productia estimat este de 3.853 kilograme boabe/hectar. Ar fi putut s fie productii mai bune. n nordul judetului, o perioad mai lung de timp nu s-au inregistrat precipitatii, iar din cauza secetei productiile s-au diminuat. ntr-un an cu conditii meteorologice bune si in functie de hibrizii folositi, modul cum au fost administrate ingrsminte chimice, pesticide etc, se pot obtine la porumb productii in jur de 8.000 kilograme boabe/hectar. Sunt multi factori care influenteaz productiile finale’, a explicat Gigel Crudu. Anul trecut, Romania s-a aflat pe primul loc in Uniunea European la suprafata cultivat de floarea-soarelui si porumb, se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statistic.
