TRIPLA SEMNIFICATIE A ZILEI DE 9 MAI (II)

– continuare din num�rul trecut –

�n evolutia milenar� a poporului roman, evenimentele de la 9 mai 1877 si 9 mai 1945, precum si Ziua Europei, se inscriu ca momente glorioase ale luptei romanilor pentru libertate, unitate si independent�. S�rb�torirea zilei de 9 mai este pentru poporul roman un prilej de indreptare a gandurilor pline de recunostint� c�tre generatiile de lupt�tori si eroi pentru dreptate social�, libertate, unitate si independent�.

9 mai 1945 – �ncheierea celui de al doilea r�zboi mondial �n Europa

C�tre sfarsitul primei decade a lunii mai 1945, sutelor de mii de combatanti din armatele participante la b�t�lia pentru infrangerea Germaniei, aflate in primele linii in Podisul Boemiei, pe Elba, in zonele Linz sau Graz, din zonele muntoase ale Austriei, le-a fost dat, in sfarsit, s� tr�iasc� momente in�lt�toare prin linistea brusc�, iesit� parc� din obisnuinta omeneasc�, ap�rut� in urma incet�rii luptelor. �n noaptea de 8 spre 9 mai, la ora 2:00, in cartierul berlinez Karlshorst, conduc�torii celui de-al treilea Reich au semnat actul capitul�rii neconditionate in fata reprezentantilor principalelor puteri aliate. �n mod oficial, cel de-al doilea r�zboi mondial in Europa luase sfarsit prin str�lucita victorie a Natiunilor Unite asupra Germaniei naziste. Pe cea mai mare parte a frontului au amutit tunurile si mitralierele, incetand exploziile infernale. Doar in sectoarele in care actionau trupele sovietice si romane, in Podisul Boemiei, luptele au mai durat cateva zile, pan� la 12 mai, datorit� refuzului grup�rii germane care activa in aceast� zon� de a depune armele. Marea victorie asupra fascismului a g�sit armata roman� in prima linie, al�turi de celelalte forte ale coalitiei antihitleriste. Prin mobilizarea intregului s�u potential material si uman, prin jertfele date pe campurile de lupt�, poporul roman si-a inscris numele la loc de cinste in cronica r�zboiului, el aducandu-si o contributie de pret la salvarea civilizatiei umane, grav amenintate de puterea nazist�. Prin mutarea, aproape instantanee, cu cateva sute de km a frontului pan� c�tre granitele Bulgariei, Iugoslaviei si Ungariei, �naltul Comandament al Wehrmachtului s-a v�zut nevoit s� abandoneze spatiul balcanic, Germania fiind amenintat� direct si dinspre sud-est. Ostasii romani s-au b�tut apoi cu indarjire, in cooperare cu trupele sovietice din compunerea Fronturilor 2 si 3 Ucrainean, pentru des�varsirea eliber�rii teritoriului national de sub ocupatia horthysto-hitlerist� si, mai departe, pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei si Austriei, pan� la victoria final�. Suma total� a efectivelor romane participante in luptele pentru infrangerea fascismului a dep�sit 540.000 de oameni, iar tributul de sange pl�tit de cele dou� armate romane, Armata 1-a si Armata 4-a, care s-au g�sit aproape tot timpul in ofensiv�, m�rind de regul� pierderile, s-a ridicat la aproape 170.000 de morti, r�niti si disp�ruti. Ostasii romani s-au b�tut cu trupele hitleriste si horthyste timp de 265 de zile, din august 1944 si pan� in mai 1945, au luat pieptis 20 de masive muntoase importante, au fortat 12 mari cursuri de ape, au eliberat 8717 localit�ti si alte zone populate din Romania, Ungaria, Cehoslovacia si Austria, dintre care 53 de orase. Trupele romane combatante au capturat aproximativ 120.000 de prizonieri si au ucis in timpul luptelor circa 20.000 de militari. De asemenea, romanii au distrus sau capturat insemnate cantit�ti de munitii, armament si tehnic� de lupt�. �n total, Armata roman� a scos din lupt� echivalentul din acea vreme a 14 divizii germane si ungare. Faptele de arme, de cutezant�, eroism si pricepere ost�seasc� s�varsite de militarii romani pe frontul antihitlerist au fost evidentiate in numeroasele ordine de zi pe care le-au dat ministrul de r�zboi, precum si comandantii de armate, de corpuri de armat� si de divizii in timpul acestui r�zboi. Demn de subliniat este faptul c� participarea Romaniei la infrangerea inamicului s-a sprijinit exclusiv pe resursele economice si financiare ale t�rii, fapt aproape singular in randurile statelor mijlocii si mici, componente ale coalitiei antihitleriste. �ntreaga armat� roman� care a actionat pe frontul antifascist a fost inzestrat� si aprovizionat� prin eforturile poporului roman, cheltuielile economico-financiare ale statului in perioada r�zboiului antihitlerist trecand cu mult peste un miliard de dolari, echivalent in valut� raportat la anul 1938. Actiunea militar� a Romaniei desf�surat� in cadrul coalitiei antihitleriste a adus si importante beneficii strategice si operativ tactice, gr�bind victoria asupra armatei naziste. Comparativ cu aportul altor state membre ale Natiunilor Unite participante la r�zboi, contributia Romaniei la obtinerea marii biruinte de la 9 mai 1945 se situeaz� la loc de frunte, definit ca atare de unele personalit�ti politice si militare din t�rile aliate. Cu toate acestea, statutul international al Romaniei la sfarsitul celui de-al doilea r�zboi mondial a fost fixat in mod nedrept, prin Conventia de armistitiu semnat� la Moscova, la 12 septembrie 1944, si prin �intelegerile’ convenite in capitala sovietic�, in octombrie 1944, intre Stalin si Churchill, privind delimitarea sferelor de influent� in Europa central�, de est si de sud. La Paris, in pofida aportului ei considerabil – militar, economic si uman – la marea victorie aliat� din mai 1945, Romania a fost tratat� ca un stat invins, clauzele teritoriale, politice, economice si militare fiind oneroase. Tratatul de pace cu Romania, semnat la 10 februarie 1947, nu a recunoscut cobeligeranta t�rii noastre din anii 1944-1945, fapt ce a constituit o mare nedreptate s�varsit� fat� de poporul roman si armata sa. Omagierea ostasilor care si-au dat viata pentru infrangerea fascismului trezeste cele mai alese sentimente in randurile ostirii si a populatiei civile, care iart�, dar nu uit� jertfele bunicilor si p�rintilor nostri pentru ap�rarea p�mantului str�mosesc.

9 mai – Ziua Europei

Dup� incheierea celui de-al doilea r�zboi mondial, mai multe personalit�ti marcante ale vietii politice europene au fost preocupate de crearea unor institutii pentru ap�rarea p�cii si prevenirea izbucnirii unor noi conflicte armate. 9 mai 1950 este considerat� ziua de nastere a Uniunii Europene. Din initiativa lui Jean Monet, consilier pe probleme economice si om politic francez, si a lui Robert Schuman, eminent jurist si ministru al afacerilor externe al Frantei, in perioada 1948-1952, a fost prezentat� Declaratia Schuman, planul care propunea cancelarului Germaniei din perioada 1949-1963, Konrad Adenauer, exercitarea unui control comun asupra productiei de c�rbune si otel, materiile prime cele mai importante pentru industria armamentului. Ideea de baz� era aceea c� o tar� care nu detine controlul asupra productiei de c�rbune si otel nu va avea mijloacele necesare pentru a lupta intr-un r�zboi. Konrad Adenauer si-a exprimat rapid adeziunea intrucat statul german dorea s� devin� un partener al Frantei in realizarea unui proiect generos, menit s� inl�ture vechile animozit�ti si s� deschid� calea reconcilierii si a colabor�rii. Robert Schuman, francez dup� tat�, luxemburghez dup� mam� si cet�tean german prin nastere, a devenit cet�tean al Frantei in anul 1919, o dat� cu revenirea Alsaciei si Lorenei la statul francez. �n dup� amiaza zilei de 9 mai, la ora 16:00, in Salonul Orologiului din Quai d�Orsay, Robert Schuman a prezentat indr�zneata declaratie care-si propunea s� modifice soarta Europei, prin reintegrarea Germaniei in marea familie european�. El pornea de la constatarea c� �pacea mondial� nu poate fi asigurat� f�r� a face eforturi creatoare proportionale cu pericolele care o amenint�’. Ministrul de externe francez sublinia c� �Europa nu va fi construit� dintr-o dat� sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realiz�ri concrete, care s� creeze, in primul rand, o solidaritate de facto’. �n urma unor intense contacte diplomatice, la data de 18 aprilie 1951, in conformitate cu prevederile Tratatului de la Paris, a luat fiint� Comunitatea European� a C�rbunelui si Otelului (CECO), format� din: Franta, Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxemburg si Olanda. Comunitatea Economic� a C�rbunelui si Otelului, creat� ca organizatie supranational�, a devenit fundatia pentru infiintarea Comunit�tii Economice Europene (CEE), in urma semn�rii Tratatului de la Roma, la data de 25 martie 1957. �n anul 1985, reprezentantii celor 10 state membre, intruniti in Consiliul European de la Milano, au hot�rat ca ziua de 9 mai s� devin� Ziua Europei, ca semn de pretuire a rolului Declaratiei Schuman in realizarea constructiei europene. Comunitatea Economic� European� a fost redenumit� ulterior Comunitatea European� (CE), prin incheierea Tratatului de la Mastricht (Olanda), semnat la data de 7 februarie 1992, care a pus bazele formale ale Uniunii Europene (UE). Ultima amendare a bazelor constitutionale ale Uniunii Europene a fost f�cut� prin Tratatul de la Lisabona, care a intrat in vigoare la data de 1 decembrie 2009. Uniunea European� functioneaz� printrun sistem de institutii supranationale, independente si interguvernamentale, care iau decizii prin negociere intre cele 28 de state membre: Franta, Germania, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg (1952), Irlanda, Marea Britanie, Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania, Portugalia (1986), Finlanda, Suedia, Austria (1995), Polonia, Slovenia, Ungaria, Cipru, Malta, Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania (2004), Romania, Bulgaria (2007) si Croatia (2013). �n prezent se desf�soar� negocieri cu Muntenegru, Serbia si Turcia (desi, avand in vedere deteriorarea dramatic� a statului de drept in urma tentativei de lovitur� de stat din iulie 2016, la 24 noiembrie Parlamentul a adoptat o rezolutie in care solicita intreruperea temporar� a negocierilor de aderare cu acest stat). Albania si fosta Republic� iugoslav� a Macedoniei sunt, de asemenea, t�ri candidate, in timp ce Bosnia si Hertegovina, dar si Kosovo sunt t�ri potential candidate. Exist� ins� regretul c� Marea Britanie a hot�rat, in urma unui referendum, s� se retrag� din Uniunea European�. Romania a aderat la principiile Uniunii Europene in anul 1995, iar la data de 25 aprilie 2005 statele membre i-au confirmat adeziunea, fiind primit�, impreun� cu Bulgaria, la data de 1 ianuarie 2007, in Uniunea European�. Ziua de 9 mai reprezint� un simbol al Uniunii Europene (aleas� ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano, in anul 1985), al�turi de moneda unic� european� (euro), drapelul albastru cu 12 stelute aurii (emblem� adoptat� in anul 1955 de c�tre Comitetul Ministrilor, in urma propunerii Adun�rii Parlamentare), deviza �unitate in diversitate’ si Imnul european (aranjament muzical f�r� text al preludiului la �Oda bucuriei’ din Simfonia a 9-a de Beethoven, realizat de Herbert von Karajan, adoptat ca imn european, in ianuarie 1972, de Comitetul Ministrilor Consiliului Europei).

* Col. (rtr.) Constantin CHIPER