Masa de Paste si pericolele ascunse de bunttile traditionale

Pe masa oricrui crestin ortodox, n Sfnta Zi de Paste, se gsesc ou rosii, preparate din carne de miel si cozonac. Meniul de Paste contine si mncare gtit dup variate retete care folosesc ou, carne de miel sau ied (cum sunt ciorba, stufatul, drobul), brnz (plcinte, brnzoaice), coc de cozonac (colaci, pscute), legume, verdeturi etc. La o mas care se respect se pot deosebi n derularea mesei, multe buntti, grupate pe rosturile lor: pasc si ou rosii, aperitive (drob, pateuri, rulade, chec-aperitiv, ou umplute), ciorb/bors de miel, sarmale (sarmale cu psat), miel (friptur, grtare, frigrui), muschi de vit, peste, pasre (pui, rat, curcan), iepure, patiserie, plcinte, cofetrie, cozonaci si buturi (neaprat vinul rosu ritualic). Asociatia Pro Consumatori (APC) foloseste acest prilej pentru a prezenta cteva aspecte despre carnea de miel/preparatele din carne de miel, ou rosii, cozonaci si vinuri.

Carnea de miel. Este o carne rosie, bogat in acizi grasi Omega 3, zinc (100 g carne de miel contine 40% din doza zilnic recomandat de zinc), complexul de vitamine B, hipocaloric, din 100 g carne de miel preparat numai la grtar sau la cuptor asimilm 160 kcal. Cum se recunoaste carnea de miel proaspat? Aprecierea prospetimii crnii de miel se realizeaz organoleptic, folosindu-se organele de simt: vzul, mirosul si pipitul. Astfel, aprecierea organoleptic are in vedere urmtoarele: aspectul: la carnea proaspt suprafata este acoperit cu o pelicul uscat, iar in sectiune, carnea este lucioas si slab umed; culoarea: la suprafat este roz, iar in sectiune culoarea este rosie, caracteristic speciei si regiunii anatomice; consistenta: ferm si elastic, urma lsat de apsarea cu degetul dispare repede; mirosul: plcut, caracteristic speciei; grsimea: alb si compact; mduva oaselor: elastic, lucioas, iar in sectiune umple complet canalul medular; tendoane si articulatii: lucioase, elastice, tari, lichid sinovial limpede; bulionul (fiertura de carne dup sedimentare): limpede si aromat, cu un strat de grsime la suprafat. Recomandm consumatorilor s achizitioneze miei verificati de ctre medicul veterinar, cu o greutate a carcasei de peste 12 kg. Mieii sub aceast greutate au un continut ridicat de ap, ceea ce face ca prin operatia de pregtire (fierbere, prjire, frigere) s se diminueze cantitativ foarte mult (cantitatea de preparat apt de consum). Oul pascal isi are originea in vremuri imemoriale, fiind simbol cu multiple semn – ificatii la toate culturile. Aproape fr exceptie, a simbolizat nasterea, inceputul, reinvierea dar si nemurirea, semnificatii pe care le are si in cultura crestin. Traditia cere s se inroseasc oule de Pasti, obiceiul re – memorand episodul uciderii Mantuitorului, cand sangele trupului su rstingnit pe cruce s-a scurs peste oule din cosul adus de mama sa – Maica Domnului, inrosindu-le. n multe arii culturale (trile occidentale), oule se vopsesc si in alte culori vii, sugerand primvara, vigoarea vietii etc. n partea de vest a trii s-a extins obiceiul decorrii oulor cu abtibilduri (imagini de simboluri pascale: iepurasi, puisori, flori), foarte apreciate de copii, dar considerate pgane de oamenii bisericii. Tot din partea vestic a trii a provenit si traditia mascrii cu frunzulite a oului la vopsire pentru a obtine efecte cromatice originale. O art sublim s-a consacrat in legtur cu oule incondeiate (inpestritate, mrgelate etc.) care are o lung traditie in spatiul centralestic al Europei, care cuprinde si partea de nord-est a Romaniei. Cozonacul este painea dulce a secolelor trecute, deseori evocat de cltorii strini care au trecut sau locuit in spatiul romanesc. Cu o istorie strveche si un neam mare si ales (echivalente ale cozonacului sunt cunoscute si preparate in toate trile europene, iar lumea contemporan il cunoaste pe toate continentele), pretiosul produs are si un loc de frunte la toate mesele importante si la toate evenimentele de suflet din spatiul romanesc. Evident, nu ar fi fost de conceput s lipseasc de pe masa de Pasti a oricrei gospodrii, oricat de modeste. Simbolistica sa acoper o arie larg de semnificatii: bucuria vietii, bunstarea sau mcar speranta la bunstare, armonia, sublimul. Din cozonac au derivat numeroase alte produse cu simboluri particulare, intre care pasca de rand si pasca ritualic. n ultima perioad, hipermarket-urile au inceput s fabrice si s vand sub brandul magazinului cozonaci cu aditivi. Sfatul nostru: Pastele este o singur dat in fiecare an, nu se merit s cumprm cozonac cu chimicale. Nici cozonacul nu mai este ce-a fost! S-a inventat cozonacul cu fibr de cartof si pesmet! Cititi eticheta! Alegeti in cunostint de cauz! Alegeti calitatea si nu cantitatea!

Coloranti cancerigeni n vopseaua de oua!

Dac nu v faceti timp pentru pregtirea bucatelor traditionale specifice mesei de Pasti, trebuie s stiti c cele realizate industrial sunt pline de chimicale, astfel: – in cele 17 sortimente de vopsea de ou am identificat 32 de aditivi alimentari (E 101ii – riboflavina – 5 – fosfat; E 102 – tartrazin; E 104 – galben de chinolin; E 110 – galben portocaliu S.; E 120 – carmin; E 122 – azorubin (carmoisine); E 127 – eritrozin; E 131 – albastru patent V; E 132 – indigotin; E 133 – albastru briliant FCF; E 141ii – complexe de cupru ale clorofilinelor; E151 – negru briliant BN; E 160b – annato – colorant portocaliu natural – extras cu solventi dintrun fruct exoctic; E 171 – dioxid de titan; E 172 – oxid de fier; E 200 – acid sorbic; E 202 – sorbat de potasiu; E 211 – benzoat de sodiu; E 223 – metabisulfit de sodiu; E 270 – acid lactic; E 296 – acid malic; E 300 – acid ascorbic; E 330 – acid citric; E 524 – hidroxid de sodiu (soda caustic, lesie); E 410 – gum din seminte de caruba; E 412 – gum de guar; E 415 – gum de xantan; E 422 – glicerin (glicerol); E 433 – polisorbat 80; E 470b – sruri de magneziu ale acizilor grasi; E 555 – silicat alumino potasic (antiaglomerant); E 640 – glicin – potentiator de arom); – in cei 31 de cozonaci analizati s-au identificat 33 de aditivi alimentari (E120 – acidul carminic; E133 – albastru briliant; E150a – caramel simplu; E150c – caramel amoniacal; E150d – caramel sulfit de amoniu; E160b – colorant portocaliu; E163 – antocianin; E170 – carbonat de calciu; E171 – dioxid de titan; E200 – acid sorbic; E202 – sorbat de potasiu; E211 – benzoat de sodiu; E282 – propionat de calciu; E300 – acid ascorbic; E330 – acidul citric; E331 – citratii de sodiu; E401 – alginat de sodiu; E412 – gum de guar; E415 – gum de xantan; E420ii – siropul de sorbitol; E422 – glicerin; E464 – hidroxipropilmetilceluloz; E471 – mono si digliceride ale acizilor grasi; E472 – esteri ai glicerolului cu acidul acetic si acizi grasi; E472e – esterii acizilor mono si diacetil tartric cu mono si digliceridele acizilor grasi; E481 – stearoil-2-lactilat de sodiu; E500 – carbonatul de sodiu; E503 – carbonatul de amoniu; E920 – cistein; E950 – acesulfam de potasiu; E952 – ciclamat de sodiu; E954 – zaharina; E1520 – propilen glicol) – in cele 9 sortimente de drob s-au identificat 16 aditivi alimentari (E120 – carmin; E262 – acetati de sodiu; E300 – acid ascorbic; E301 – ascorbat de sodiu; E315 – acid izoascorbic; E316 – eritorbat de sodiu; E407 – caragenan; E412 – gum guar; E415 – gum xantan; E450 – difosfati; E451 – trifosfati; E452 – polifosfati; E471 – mono si digliceride ale acizilor grasi; E472d – esteri ai acidului citric; E520 – nitrit de sodiu; E621 – glutamat monosodic). Carnea de miel este indicat a fi consumat de ctre copiii care au varsta mai mare de doi ani, cantitatea recomandat fiind corelat cu varsta copilului si variind intre 50 si 200 gr/zi. Carnea provenit de la mieii hrniti cu iarb este o surs foarte important de acizi grasi Omega 3, aceasta fiind cu aprox. 25% mai ridicat, comparativ cu carnea mieilor crescuti in sistem conven – tional. Nu recomand consumul cozonacilor de ctre copii, intrucat contin zahr, drojdie, agenti de crestere si carbohidrati cu ardere rapid, toate aceste ingrediente alimentand fungii in intestin si deregland nivelul glicemiei. n plus, cozonacii comercializati in magazinele noastre contin indulcitori, coloranti sau conservanti, putand declansa multe probleme gastrointestinale care se pot complica destul de usor. Sunt de prere c acest produs de patiserie poate fi substituit cu alternative mult mai prietenoase cu sistemul digestiv, recomandand in ultim instant consumul deserturilor vegetariene, nepreparate termic. Sustin ideea consumrii oulor rosii de ctre copii, atat timp cat sunt proaspete si vopsite in mod natural. Totusi, nu-i sftuiesc pe printi s le dea micutilor mai mult de un ou pe zi. n acelasi timp, este esential s v procurati oule bio dintr-o surs de incredere, in caz contrar putand creste riscul contaminrii cu bacteria Salmonella – medic specialist pediatru Ingrid Ada Blan (Cabinet www.vindecadai.ro). As dori s lansez un semnal de alarm asupra incondeierii oulor cu vopseaua chimic compus din nenumrati aditivi alimentari, in vederea prevenirii diverselor probleme de sntate care ar putea fi asociate in mod direct de contactul organismului nostru cu aceste substante. Este important s stim c psrile crescute in sistemul agriculturii ecologice au acces la verdeat natural si sunt hrnite cu cereale ecologice, ajungand in final s produc si ou sntoase de o calitate superioar cu coaja mai groas si mai rezistent. Din punctul meu de vedere, acest amnunt este esential, astfel incat ingredientele chimice care se regsesc in vopseaua pentru ou s nu ptrund in albus. Cu alte cuvinte, putem preveni cresterea gradului de intoxicare a organismului nostru numai prin simpla alegere a oulor ecologice. La polul opus, psrile crescute in sistem conventional produc ou de o calitate inferioar cu coaj mai subtire, astfel incat cresc si sansele ca vopseaua toxic s se transfere in interiorul albusului. Din nefericire, sunt nevoit s constat c majoritatea vopselurilor pentru ou contin aditivi alimentari destul de nocivi pentru sntatea noastr. Trebuie s amintesc faptul c afectiunile de natur alergologic au crescut intr-un mod alarmant in ultimii ani, tot mai multi romani fiind sensibilizati de aceste probleme. Cert este c o persoan alergic nu obisnuieste s tolereze conservantii si colorantii regsiti in alimentele comercializate pe rafturile maga – zinelor noastre. De asemenea, copiii atopici intr cu lejeritate in aceast cate gorie, un intestin permeabil nesuportand prezenta colorantilor in aceast zon cheie in care se regsesc aprox. 90% din celulele noastre imunitare. Unul dintre aditivii pro blematici care se regseste si in vopseaua de ou este E171 (dioxidul de titan). Un raport elaborat de ctre Institutul National de Cercetri Agronomice din Franta si publicat la data de 20 ianuarie 2017 in Scientific Report a dezvluit publicului larg c aditivul E171 traverseaz bariera intestinal in randul animalelor, depozitan – du-se ulterior in diverse organe. Adminis – trarea oral a acestui aditiv a produs leziuni precanceroase localizate la nivelul colonului in randul a aprox. 40% din animalele care au ingerat dioxidul de titan. Un alt aditiv nociv care se poate citi pe eticheta unei vopsele de ou este E172 (oxidul de fier), acesta fiind interzis in Germania. Ingestia acestui aditiv poate declansa reactii alergice sau diverse probleme de sntate regsite in zona gastro-intestinal. Colorantul de culoare galben E102 (tartrazina) este interzis in state precum SUA, Norvegia si Austria, intrucat este asociat cu agravarea astmului, declansarea eruptiilor cutanate, urticaria, depresia, hiperactivitatea sau cu deficitul de atentie la copii. Iat de ce m vd nevoit s recomand varianta natural de vopsire a oulor, fiindc este si singura care nu produce toxicitate la nivelul organismului. Putem concepe formule prietenoase de incondeiere a oulor, sugerand s lum in calcul ceapa rosie, turmericul, sfecla rosie, varza rosie sau chiar sucul de afine. De asemenea, vopseaua de ou natural, certificat ecologic reprezint o alternativ demn de luat in considerare, numeroase magazine de incredere avand in portofoliu aceste produse. Alegand natura in detrimentul substantelor chimice, ne vom proteja cu adevrat familiile, crescand in ultim instant si cererea pe segmentul productorilor corecti care empatizeaz cu dorintele printilor informati – nutritionist Dumitru Balan, www.vindecadai.ro. Vopseaua de ou contine diferiti coloranti in functie de culoarea pe care o ofer (E101ii, E102, E104, E110, E120, E122, E127, E131, E132, E133, E141ii, E151, E160b, E171, E172). Desi ei sunt numiti generic coloranti alimentari, totusi prezint toxicitate asupra organismului uman. Se fixeaz cu usurint pe suprafata exterioar a cojii de ou. Teoretic, nu ar trebui s fie ingerati. Si totusi, ei ajung in stomac. Cum? Colorantii pot penetra usor coaja oului fiert ctre interiorul acestuia. De cele mai multe ori observm acest fapt, deoarece suprafata albusului capt o nuant in tonul in care coaja oului este colorat. Mai mult, mainile noastre preiau colorantul de pe coaj si il aduc pe suprafata albusului. Astfel, impreun cu oul consumm si colorantul! Exist numeroase studii stiintifice care demonstreaz c nu este deloc sntos s folosim coloranti alimentari artificiali (compusi de sintez) in compozitia alimentelor. Autoritatea European pentru Siguranta Alimentelor (EFSA) impune con – centratii limit ale acestor compusi in compo zitia alimentelor (mg / kg corp / zi) (http://www.efsa.europa.eu/en/topics/ topic/food-colours). Motivele principale sunt efectele adverse care insotesc consumul lor, cum ar fi hiperactivitatea (ADHD) si reactii alergice mai ales la copii, stri de migren, astm si chiar cancer. Un studiu al agentiei americane CSPI (Center for Science in the Public Interest) prezint detaliat aspecte ale toxicitatii colorantilor alimentari sustinute de date experimentale (https://cspinet.org/resource/food-dyesrainbow- risks). E102, E110, E120, E122, E127, E132 si E133 sunt colorantii considerati ca fiind un curcubeu de risc pentru organismul nostru. Acesti coloranti apar adesea pe eticheta vopselei de ou. Vopseaua tipografic constituie uneori alternativa pentru vopsirea oulor. n acest caz, riscurile de imbolnvire se amplific considerabil fat de cazul utilizrii coloran – tilor alimentari. Vopseaua tipografic con – tine hidrocarburi (alcani, izoalcani), hidro – chi none, sruri organice, toate cu actiune iritant la contactul direct cu ochii si pielea, adevrate otrvuri atunci cand, accidental, sunt ingerate. Vopseaua tipografic nu trebuie s intre in contact cu alimentele! n aceste conditii, poate ar fi util s revenim la colorantii naturali. Putem folosi frunze de ceap rosie pentru culoarea rosu, spanac pentru a colora in verde, afine si frunze de varz rosie pentru culoarea albastru, morcovi pentru portocaliu, etc. Cu putin imaginatie si inventivitate putem avea la indeman o palet larg de culori doar din surse naturale. Desigur, oule colorate astfel nu vor fi la fel de strlucitoare ca in cazul colorantilor alimentari sau in cazul vopselei tipografice, dar putem fi siguri c vor fi mult mai sntoase – lector univ. dr. Mdlina Sndulescu, Departamentul de Chimie Organic, Biochimie si Cataliz, Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucuresti.

Costel Stanciu, presedinte APC

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.