Ziua de 28 Februarie este declaratã Ziua Protectiei Civile din România. De-a lungul celor 84 de ani de la înfiintare, indiferent ce denumire a purtat si din ce structurã a fãcut parte, protectia civilã din România a desfãsurat o intensã activitate, s-a dovedit utilã si a slujit numai interesele nationale, protejând vieti, bunuri materiale si valori de patrimoniu.
În prezent, conform legislatiei adoptate in anul 2004, protectia civilã impreunã cu pompierii militari formeazã Inspectoratele pentru Situatii de Urgentã, institutii formate pentru a imbunãtãti reactia in situatii de urgentã. La nivel judetean este constituit un Comitet Judetean pentru Situatii de Urgentã, sub directa presedintie a prefectului, iar la nivel local au fost infiintate Comitete Locale pentru Situatii de Urgentã, conduse de primarii unitãtilor administrativ-teritoriale respective. Cu ajutorul acestor structuri, Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgentã gestioneazã, coordoneazã si actioneazã efectiv, cu mijloacele si fortele din dotare, pentru preintampinarea oricãror evenimente sau dezastre si limitarea efectelor negative ale acestora. Dintre atributiile protectiei civile, se pot enumera identificarea riscu – rilor existente in diferite zone, identificarea si pregãtirea preventivã a populatiei cu privire la pericolele la care este expusã si regulile de comportare, organizarea interventiei in situatii de urgentã, alarmarea populatiei despre iminenta pericolului, inlãturarea efectelor negative ale dezastrelor si asanarea teritoriului de munitia rãmasã neexplodatã din timpul conflictelor armate. Mãsurile de protectie civilã trebuie sã se realizeze din timp, la diferite niveluri organizatorice, zone, localitãti, de cãtre toate organismele cu responsabilitãti stabilite de lege. Cu aceastã ocazie, astãzi, in intervalul orar 09.00 – 14.00, Inspectoratul pentru Situatii de Urgentã ‘Podul Înalt’ al judetului Vaslui organizeazã ‘Ziua Portilor Deschise’ in toate subunitãtile proprii (Detasamentele Vaslui si Barlad, Sectia Husi, Garda II Negresti si Punctul de Lucru Murgeni), activitate in cadrul cãreia cei interesati pot asista la prezentarea tehnicii si mijloacelor de interventie specifice. Astãzi, se implinesc peste opt decenii de la infiintarea primelor structuri cu atributii de protectie civilã din tara noastrã, legiferate prin semnarea Înaltului Decret Regal in 1930 de regele Carol al II-lea si publicarea Regulamentului Apãrãrii Pasive contra atacurilor aeriene in Monitorul Oficial al Romaniei, trei ani mai tarziu. Dacã la inceputurile existentei sale, scopul Protectiei Civile a fost, cu precãdere, acela de a limita efectele bombardamentelor aeriene asupra populatiei sau resur – selor teritoriului, de-a lungul tim – pului, paleta interventiilor a devenit mult mai largã si mai complexã, rãspunzand nevoii de sigurantã a cetãtenilor in contextul dezvoltãrii societãtii. La nivelul judetului, coordonarea implementãrii mãsurilor de preve – nire/interventie a situatiilor de ur – gentã se efectueazã de cãtre ISU Vaslui, personalul unitãtii asumandu- si cu responsabilitate si profesio – nalism, misiunea de a proteja viata si bunurile populatiei in fata ame – nintãrilor generate de tipurile de risc specifice judetului. Activitatea pe linia protectiei civile desfãsuratã de inspectorat, constã in activitãti preventive desfãsurate la nivelul operatorilor eco nomici si administratiilor publice locale, materializate prin activitãti de control, verificãri ale sirenelor de alarmare, a spatiilor de adãpostire, a localitãtilor aflate in zone care prezintã risc de inundatii/alunecãri de teren, a spatiilor de evacuare a populatiei in situatii de urgentã si alte activitãti specifice (executarea de exercitii de alarmare publicã, interventii pirotehnice, interventii ale echipajului de primã cercetare si evaluare chimicã, biologicã, radio – logicã, nuclearã – CBRN si avizarea rutelor de transport pentru deseurile periculoase). O altã misiune importantã pe linie de protectie civilã desfãsuratã de ISU Vaslui constã in pregãtirea organismelor/structurilor pentru managementul situatiilor de urgentã, precum si a populatiei, salariatilor, studentilor, elevilor si prescolarilor, pentru cunoasterea tipurilor de risc la care pot fi expusi si a mãsurilor pe care trebuie sã le aplice in cazul producerii unor situatii de urgentã generate de diferite tipuri de risc. Astfel, in anul 2016, pe linia pregãtirii in domeniul situatiilor de urgentã au fost desfãsurate activitãti cu personalul cu atributii pe aceastã linie din cadrul unitãtilor admi – nistrativ-teritoriale, institutiilor si operatorilor economici, 25 exercitii de alarmare publicã si antrenare a comitetelor locale pentru situatii de urgentã, 1.177 exercitii practice privind modul de comportare in situatii de urgentã la care au participat peste 5.682 persoane si au fost organizate 27 lectii deschise la unitãti de invãtãmant, institutii de pe raza judetului la care au participat un numãr de 1.520 de persoane. În cursul anului precedent, s- a intervenit pentru gestionarea unui numãr de 6.263 apeluri de urgentã primite prin Sistemul National Unic pentru Apeluri de Urgentã 112, din care 5.276 interventii SMURD si 346 interventii de stingere a incendiilor, 641 misiuni de asistentã persoane, misiuni pirotehnice, operatiuni de inlãturare a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase si interventii la alte situatii de urgentã. De asemenea, in anul 2016 au fost primite 272 informãri, atentionãri, avertizãri meteorologice si hidrologice, care au fost retrans – mise prin mesaje SMS, fax si e-mail, potrivit prevederilor legale, membrilor Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgentã, comitetelor locale pentru situatii de urgentã si institutiilor cu functii de sprijin si monitorizate 2.553 transporturi pentru deseurile periculoase. Ziua Protectiei Civile din Romania ne oferã deosebita onoare de a adresa tuturor specialistilor de protectie civilã din serviciile profesioniste, localitãti, institutii si operatori economici, cele mai calde felicitãri pentru activitatea desfãsuratã, putere de muncã, sãnãtate si succes in indeplinirea misiunilor. Multumim autoritãtilor administratiei publice judetene si locale, operatorilor economici, institutiilor publice, populatiei si mass-mediei locale pentru sprijinul acordat in indeplinirea misiunilor specifice si totodatã vã asigurãm cã intregul personal al institutiei noastre va respecta cu sfintenie deviza ‘Cu viata mea, apãr viata’.
Scurt istoric al Protectiei Civile în România
La 28 februarie sãrbãtorim 84 de ani de la infiintarea protectiei civile in Romania si 49 de ani de la infiintarea protectiei civile in judetul Vaslui, fiind marcatã de la data cand Regele Carol al II-lea, prin ‘Înalt Decret Regal nr. 468’ a aprobat in anul 1933, Regulamentul Apãrãrii Contra Atacurilor Aeriene. Rezultat ca o necesitate a protejãrii populatiei civile, in urma efectelor devastatoare ale Primului Rãzboi Mondial, acesta este primul document scris privind organizarea Protectiei Civile din Romania. Conceptul de protectie civilã a evoluat de la ‘apãrare pasivã’ la ‘apãrare localã antiaerianã’, in 1952, apoi de la ‘apãrare civilã’ in 1978, la ‘protectie civilã’ in 1996. Perioada urmãtoare, panã in 2004, a condus la schimbãri in domeniul protectiei civile, prin elaborarea Legii nr. 481/2004, aflatã in concordantã cu principiile, scopurile si obiectivele prevãzute in Strategia Internationalã pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptatã de Adunarea Generalã ONU, precum si cu cele stabilite de mecanismele in domeniu ale Uniunii Europene. Cutremurul din 4 martie 1977 pune la grea incercare armata si, in cadrul acesteia, apãrarea localã antiaerianã. Actionand zi si noapte, structurile de protectie civilã au contribuit la salvarea de vieti omenesti, inlãturarea avariilor tehnologice si distrugerilor. Este bine sã ne amintim cã atunci au fost inregistrati 1.570 morti, 113.000 rãniti, 32.900 locuinte prãbusite sau grav avariate, iar 35.000 familii au rãmas fãrã adãpost. Valoarea pagubelor provocate de seismul din 4 martie 1977 s-a ridicat la peste douã miliarde de dolari (la pretul din acel an). Romania a parcurs in 2004 un proces de reformã institutionalã, astfel cã protectia civilã si pompierii militari au format o structurã unitarã – Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentã, componentã aflatã in subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Mecanismul modern de gestionare a situatiilor de urgentã, adaptat standardelor UE si NATO, a presupus variate responsabilitãti pentru protectia civilã, obiectiv ce a reclamat implicare, profesionalism si responsabilitãti institutionale sporite. De la infiintare panã in prezent, indiferent de apartenenta la diferite ministere sau denumirile pe care le-a avut, Protectia Civilã a rãmas o componentã de bazã a sistemului securitãtii nationale, destinatã prevenirii si reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejãrii populatiei, bunurilor si mediului impotriva efectelor negative ale situatiilor de urgentã, conflictelor armate si inlãturãrii operative a urmãrilor acestora, precum si in scopul asigurãrii conditiilor necesare supravietuirii persoanelor afectate. Profesionalismul protectiei civile s-a confirmat in multe situatii: la inundatiile din anii 1970 si 1975, precum si la cele inregistrate dupã anul 2000, cutremurele din 1940 si 1977, secetele prelungite, accidentul de la Centrala nuclearã – Cernobal, accidente aviatice si tehnologice, alunecãri de teren cu impact asupra localitãtilor. Tot in aceastã perioadã sãrbãtorim si Ziua internationalã a protectiei civile, pe data de 1 Martie, zi declaratã in anul 1972, printr-o rezolutie ONU.
Protectia Civila în judetul Vaslui
La 17 februarie 1968 se infiinteazã Statul major de apãrare localã antiaerianã, subordonat Directiei Apãrãrii Locale Antiaeriene (ALA), avand sediul provizoriu intr-o clãdire din zona Bisericii ‘Sf. Ioan’, apoi in localul actual al Centrului Militar Judetean. Printre primele misiuni de interventie in sprijinul populatiei civile a fost cea imediat dupã cutremurul devastator din 4 martie 1977, cand subunitãtile specializate de cercetare, deblocare salvare, sanitare si transmisiuni alarmare au actionat pentru inlãturarea avariilor, refacerea instalatiilor si reluarea activitãtilor economico-sociale, mai ales in zona municipiului Barlad, la solicitarea presedintelui Consiliului Popular Judetean, cãruia ii era subordonatã structura militarã de ALA. Perioada 1978-1996 este marcatã de mai multe evenimente, dintre care se detaseazã urmãtoarele: – Statul major de ALA isi schimbã denumirea in Statul major de apãrare civilã al judetului Vaslui, in baza Legii nr. 2/1978; – În anul 1979 se infiinteazã comisii de specialitate pe domenii (instiintare-alarmare, protectie antichimicã, adãpostire, evacuare etc.) cu misiunea de a coordona formatiunile constituite pe specialitãti; – Începand cu anul 1994, Statul major de apãrare civilã al judetului Vaslui iese din subordinea Centrului Militar Judetean Vaslui si intrã in subordinea Inspectoratului General al Apãrãrii Civile. În afara modificãrilor organizatorice, in aceastã perioadã se mutã accentul de pe pregãtirea si protectia populatiei pe timp de rãzboi pe prevenirea, limitarea si inlãturarea urmãrilor dezastrelor, mai ales dupã 1990. Perioada 1996-2004 este marcatã de mai multe schimbãri structurale, dintre care cele mai importante sunt: transformarea Statului major de apãrare civilã in Inspectoratul de Protectie Civilã Judetean in baza Legii 106/1996 si trecerea structurii militare de protectie civilã din subordinea Ministerului Apãrãrii Nationale in cea a Ministerului de Interne, incepand cu data de 01.01.2001. Începand cu data de 01.01.2005 are loc ultima modificare structuralã, prin comasarea Inspectoratului de Protectie Civilã Judetean Vaslui si a Grupului de Pompieri Militari ‘Podul Înalt’ Vaslui in Inspectoratul pentru Situatii de Urgentã ‘Podul Înalt’ al judetului Vaslui. Protectia civilã este azi o componentã a sistemului securitãtii nationale, dintre atributiile principale ale acesteia se pot enumera: identificarea riscurilor existente in diferite zone; informarea si pregãtirea preventivã a populatiei cu privire la pericolele la care este expusã si regulile de comportare; organizarea interventiei in situatii de urgentã; alarmarea populatiei despre iminenta pericolului; inlãturarea efectelor negative ale dezastrelor si asanarea teritoriului de munitiei rãmasã neexplodatã din timpul conflictelor armate. Numitã si ARMA VIETII, avand ca devizã motto-ul ‘CU VIATA MEA APÃR VIATA’, la cei 83 de ani de existentã, protectia civilã se prezintã ca o structurã capabilã sã asigure un climat de incredere si sigurantã cetãtenilor, indeplinind rolul profund umanitar pentru care a fost creatã: apãrarea populatiei, bunurilor materiale, valorilor culturale si mediului ambiant in situatii de rãzboi, calamitãti naturale si catastrofe tehnologice. Structurile Protectiei Civile isi duc la bun sfarsit, intotdeauna, cu devotament si profesionalism, atributiile ce le revin, pentru combaterea efectelor inundatiilor, alunecãrilor de teren, inzãpezirilor sau accidentelor rutiere, asanarea teritoriului de munitia rãmasã neexplodatã din timpul rãzboaielor.
