Sf�rsitul anului nu i-a prins pe consilierii judeteni PNL pe acelasi… �trotuar�

Drumul strategic judetean care leag� B�rladul – prin Iana, Poienesti si Laza – de Cod�esti si care ar usura considerabil circulatia �ntre 11 comune vasluiene este contestat de o parte dintre consilierii judeteni liberali. Acestia consider� costurile de asfaltare ai celor 82,649 kilometri de drum prea mari, �n conditiile �n care finantarea este asigurat� din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operational Regional 2014 – 2020. Culmea, �mpotriva suspiciunilor formulate de consilierul Gheorghe Veziteu a luat atitudine chiar colegul s�u de grup, liberalul C�t�lin Dogaru, care a precizat c� suma propus�, de peste 222 milioane lei, ar putea suferi o important� diminuare dup� finalizarea licitatiilor �n vederea atribuirii lucr�rilor. Trebuie spus c� estimarea pe kilometru asfaltat incriminat� de Gheorghe Viziteu a fost f�cut� f�r� a tine cont de cele 13 poduri reabilitate, 204 podete, 25 km de trotuare sau piste pentru biciclisti, ori a elementelor de semnalizare rutier� ce urmeaz� a fi efectuate.

Un obiectiv strategic de investitii ce urmeaz� a fi implementat de CJ Vaslui, cu finantare nerambursabil� din fonduri europene, prin Programul Operational Regional 2014 – 2020, este pe cale de a lua contur. Este vorba de un drum judetean strategic, care va lega nu mai putin de 11 comune, de la iesirea din muncipiul Barlad pan� la Cod�esti, si care va usura considerabil traficul rutier intrajudetean. La ultima sedint�, cea din data de 22 decembrie, au fost aprobate dou� hot�rari in acest sens. Prima este de constituire a unui parteneriat intre 11 UAT-uri (Zorleni, B�cani, Alexandru Vlahut�, Poienesti, Laza, B�lteni, Stefan cel Mare, Z�podeni, D�nesti, Cod�esti si Miclesti) in vederea realiz�rii proiectului ‘Regiunea Nord- Est – Axa Rutier� Strategic� 4: Vaslui, Reabilitare si Modernizare drum strategic judetean Barlad – Laza – Cod�esti (DJ 245, DJ 245M, DJ 247, DJ 246). �n vederea realiz�rii acestui parteneriat, toate comunele au adoptat deja hot�rari de consiliu local in acest sens, inclusiv pentru punerea la dispozitie a terenului necesar realiz�rii intersectiilor cu drumurile comunale sau asigur�rii de rute ocolitoare pe durata execut�rii lucr�rilor. O a doua hot�rare a CJ se refer� la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai acestui obiectiv major de investitii, care, prin prisma valorii, care dep�seste 222 milioane lei, este poate cel mai important proiect derulat de judetul Vaslui. Este vorba de reabilitarea a 82,649 km de drumuri judetene, lucru care presupune asfaltarea si semnalizarea lor, reabilitarea a 6 poduri rutiere si inlocuirea altor 7 poduri, construirea sau reabilitarea a nu mai putin de 204 podete, 25 km de trotuare sau piste pentru biciclisti si construirea sau modernizarea a 24 de statii de transport public in comun. Doar populatia judetului ce va fi deservit� in mod direct de acest drum strategic este de circa 40.000 de persoane, la care se adaug� facilit�tile de trafic ce vor fi create, in conditiile in care, in acest moment, in multe dintre comunele ce vor fi traversate, drumurile judetene se afl� intr-o situatie jalnic�, unele portiuni fiind doar partial pietruite. �n plus, conform estim�rilor, va creste siguranta rutier�, iar viteza de deplasare va creste cu circa 30%. �n ciuda importantei acestui proiect, s-au g�sit ins� voci care s�-l conteste. Probabil inc� sup�rati din cauza pierderii (si a) alegerilor parlamentare, unii consilieri judeteni liberali si-au exprimat opozitia fat� de proiectul in discutie, contestand costul pe kilometru ridicat pentru asfaltare. ‘Nu trebuie s� arunc�m banul public, chiar dac� acesta nu este din bugetul judetului. La aproape 600.000 euro pe kilometru, consider c� pretul este exagerat iar valoarea proiectului nu este cea real� si poate da nastere la interpret�ri’, si-a exprimat opozitia Gheorghe Veziteu, liderul de grup al consilierilor judeteni PNL. Declaratia acestuia a fost taxat� imediat de social democratul Gheorghe Croitoru, care a prezentat date comparative. Astfel, in judete precum Mures sau Bac�u, in conditii topografice asem� n�toare, lucr�ri similare au avut costuri chiar mai mari. �n plus, presedintele Dunitru Buzatu a ar�tat faptul c� valoarea proiectului nu a fost stabilit� in birourile CJ, ci de c�tre o reputat� firm� de proiectant�, iar costurile reprezint� nu doar asfaltarea celor 82,649 km de drum, dar si al celorlalte elemente cuprinse in proiect: poduri, podete, trotuare, semnalizare rutier� etc. Cu toate aceste explicatii, Gheorghe Veziteu a continuat s� suspecteze eventuale fraude ce ar putea fi f�cute in cadrul acestui proiect. Mai mult, el a propus retragerea de pe ordinea de zi a proiectului de hot�rare privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului pan� ce se va edifica cu privire la corectitudinea datelor si, in special a costurilor proiectului. Culmea, unul dintre cei care au incercat s�-i spulbere suspiciunile a fost chiar unul dintre colegii de partid, consilierul liberal C�t�lin Dogaru. ‘Costurile acestui proiect au fost stabilite de proiectanti pe baza indicatorilor legali existenti la acest moment. Una este ins� valoarea stabilit� de ei, alta va fi costul in urma licitatiilor ce urmeaz� a fi organizate in vederea desemn�rii executantilor lucr�rilor. Experienta ne arat� c� pot ap�rea oferte ce vor duce la reduceri ale pretului chiar si de 25-30%, mai ales cand e vorba de un proiect de o asemenea important�, care are asigurat� o surs� sigur� de finantare. Nu cred c�, mai ales atunci cand e vorba de finantare european�, isi poate asuma riscul de a face vrei fraud�, nu in ultimii ani. Oricum, noi, ca beneficiari ai acestui proiect, putem urm�ri indeaproape derularea lui si sanctiona in consecint� eventualele devieri!’, a inchis discutia consilierul liberal husean C�t�lin Dogaru. Proiectul de hot�rare contestat a fost votat cu majoritate de voturi, exceptie f�cand consilierii liberali, care au f�cut opinie separat�! Trebuie spus c� adoptarea aceastei hot�rari era esential� pentru aprobarea cererii de finantare ce urmeaz� a fi depus� de c�tre CJ Vaslui.