COLEGIUL NATIONAL �CUZA VODû DIN HUSI, �N PREAJMA CENTENARULUI (I)

Evolutia inv�t�mantului din orasul Husi a fost privilegiat� de existenta scaunului episcopal din 1598 si a unei puternice comunit�ti catolice, prin care au fost infiintate si sustinute financiar primele scoli, cum ar fi cea ‘sloveneasc� si romaneasc�’ ce isi desf�sura activitatea din 25 decembrie 1747, la care studiaz� si Veniamin Costachi intre 1782 si 1784, ajuns episcop de Husi si Roman, apoi mitropolit al Moldovei. Numeroase scoli particulare functioneaz� in prima parte a veacului al XIX-lea pe lang� bisericile ortodoxe si catolice, dar si pe lang� sinagogi. Prin punerea in aplicare a Regulamentului Organic de la 1832 sa infiintat prima scoal� tinutal� din Husi la 1 septembrie 1833, care deschide drumul noilor unit�ti scolare ce contribuie la modernizarea societ�tii si emanciparea husenilor. �ntreg secolul al XIX-lea este marcat de existenta a patru scoli de b�ieti, trei de fete, a scolii catihetice, a seminarului infiintat la 1852, a scolii de cant�reti bisericesti, c�rora li se adaug� cele particulare. Procesul de modernizare, criza seminarului teologic de la sfarsitul veacului, desfiintat in 1893, cresterea demografic�, necesitatea unui Gimnaziu, implicarea autorit�tilor politice si opiniei publice au fost factori determinanti la inaugurarea Gimnaziului Privat din Husi la 14 septembrie 1889, deschis la 18 septembrie cu un num�r de 30 de elevi. Remarc�m implicarea prefec – tului Costache Teleman, a primarului Anastasie Triandafil si consilierilor comunali, dar si a fostilor profesori de la Seminarul teologic care s-au angajat s� predea gratuit in cadrul noii institutii scolare. Dorinta aprins� a infiint�rii Gimnaziului si emulatia din sanul comunit�tii l-au determinat pe Grigorie Tulbure s� ofere un ‘salon si un etac’ din casele sale pentru buna desf�surare a proce – sului de inv�t�mant, pentru care primeste multumirile Ministerului Cultelor si Instructinii Publice. De la Gimnaziul Privat se trece la Gimnaziul Clasic, inaugurat la 2 octom – brie 1892 de prefectul Costache Teleman, primarul Anastasie Triandafil, Episcopul Silvestru B�l�nescu, corpul profesorilor, elevilor si de un numeros public. Prin decretul regal cu nr. 672, publicat in ‘Monitorul oficial’ din 25 februarie / 9 martie 1894, s-a f�cut trecerea la Gimnaziul ‘Anastasie Panu’, dup� numele huseanului din familia Miclescu, presedinte al tribunalului F�lciu, fruntas pasoptist, caimacam (loctiitor de domn), unionist, opozant al domnitorului Alexandru Ioan Cuza cu originea in Husi, initiator al celebrei Monstruasei Coalitii. Dup� desfiintarea Seminarului teologic din 1893, localul este imp�rtit intre Gimnaziul ‘Anastasie Panu’ si Scoala de cant�reti, surs� de conflict cu Episcopia Husului, incheiat prin evacuarea cant�retilor in 1910. Cl�direa respectiv� a fost proprietatea lui Panaitachi Panu si sotiei sale Elena, var� primar� cu episcopul Sofronie Miclescu, imobil construit inainte de 9 iunie 1804. �ntre 1912 si 1913 a fost demolat� si construit� o nou� cl�dire (localul vechi de ast�zi). Cresterea populatiei scolare, modific�rile din sanul societ�tii, reformele haretiene care au deschis noi perspective educatiei din mediul rural, spiritul nationalist promovat prin societatea ‘Munca’ si implicarea unor personalit�ti locale au f�cut posibil� infiintarea primelor institutii liceale din Husi in 1915: Liceul particular de domnisoare ‘Elena Doamna’ si Liceul particular ‘Cuza Vod�’. Printre cei care s-au implicat activ se num�r� si Ion Zelea Codreanu, profesor si fost director al Gimnaziului ‘Anastasie Panu’, nationalist convins, antisemit, eroul romanului ‘Targul tr�snitilor’ (Mos Zagrb), autor a catorva lucr�ri r�mase necunoscute husenilor, p�strate la Biblioteca Academiei Romane, pe care le evidentiem: ‘Spre alt� scoal�!…Fapte si p�reri’, Husi, 1909, 104 p.; ‘R�vasu� unui t�ran c�tr� fratii s�i din judetul Suceava’, V�lenii de Munte, Neamul Romanesc, 1911, 31 p.; ‘Pentru ordine, munc� si dreptate. Discursul rostit in sedinta Adun�rii Deputatilor de la 19 iulie 1920. Interpel�ri si comunic�ri in sedinta de la 2 august 1920. La mormantul lui Stefan cel Mare’, cuvantare, Husi, s1920t, 56 p.; ‘Din umbra mormantului lui Stefan cel Mare. Dou� cuvinte rostite…’, Cern�uti, 1927, 32 p.); ‘Prof. Ion Zelea Codreanu. O m�rturie’, Iasi, Tipografia ‘P.B.’, 1941, 31 p.; ‘Pentru neam. Cu arma cuvantului’, Discursuri in Adunarea Deputatilor, 1918, Iasi, 100 p., Biblioteca partidului nationalist-democrat. Evacuarea din toamna anului 1916, dublarea populatiei orasului Husi si Marea Unire din 1918 deschid noi perspective evolutiei Gimnaziului ‘Anastasie Panu’. Transformarea Gimnaziului in Liceul de b�ieti ‘Cuza Vod�’ este legat� de ‘m�retul act al unirii Basarabiei cu Patria-Mam�’, care ‘a creat orasului Husi situatia fericit� de a fi, din margine de tar�, centrul vechei Moldave care cuprindea intreaga regiune a centrului Basarabiei’. Orasul Husi ‘trebuie s� serveasc� intreaga populatie basarabean� cuprins� in aceste limite ca centru de cultur�. / �n acest scop, husenii, gandindu-se s� vin� in sprijinul fratilor lor din Basarabia, au preg�tit un internat pentru elevii basarabeni’. Regele Ferdinand I �ntregitorul promulg� decretul de infiintare a Liceului de b�ieti ‘Cuza Vod�’ la 22 septembrie 1918. Al�turi de Liceu (in aceeasi curte) functiona Scoala de b�ieti nr. 1, cea infiintat� la 1833, care primeste din 1918 numele lui Anastasie Panu, purtat pan� la 1948, cand Ion Dumitrascu, directorul institutiei respective, in spiritul bolsevic al vremii decide eliminarea ‘firmei scoalei noastre’. Regimul comunist a bulversat intreg inv�t�mantul national si husean. O vreme, institutia poart� chiar numele patriotului Mihail Kog�lniceanu, fiind transfor – mat� in scoala cu nr. 8, iar din 1982 desf�surandu-si procesul de inv�t� – mant Scoala gimnazial� ‘Anastasie Panu’ (nr. 3, noua denumire o poart� din 1 septembrie 2012), ce se pretinde cu originea in fostul Gimnaziu. Potrivit legii promulgate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 25 noiembrie 1864 si publicat� in ‘Monitorul’ la 5 / 17 decembrie, ‘instructiunea public� se imparte in primar�, secundar� si superiore’ (formularea, conform textului legii). Instructiunea primar� cuprindea scolile primare urbane si rurale, iar cea secundar� liceele, gimnaziile, seminariile, scolile reale, de bellearte, profesionale si secundare de fete. Gimnaziul ‘Anastasie Panu’ din Husi era o institutie de inv�t�mant secundar, nu primar. Momentul 1982, unul al orgoliilor, ar trebui rediscutat ‘sine ira et studio’, pe baza adev�rului istoric si intr-un spirit european, c� tot este la mod�. Numele institutiei liceale va fi modificat de-a lungul regimului comunist in Liceul Mixt ‘Cuza Vod�'(1948), Scoala Medie de 10 ani, Scoala Medie ‘Cuza Vod�’, Liceul mecanic ‘Cuza Vod�’, Liceul Industrial, iar din 1990 in Liceul Teoretic ‘Cuza Vod�’, pan� in 2009, cand prin ordinul ministrului educatiei, cercet�rii si inov�rii din 18 august primeste numele de Colegiul National ‘Cuza Vod�’, desi lipsesc elevii din toat� tara (‘National’) sau din Republica Moldova. Ideea de colegiu te poart� cu gandul la o ‘comunitate, sau conferie (inclusiv religioas�)’ si la breslele prerenascentiste (a se vedea Petru Ioan, ‘�n c�utarea liceului pierdut…’), dar si la statornicie sau traditie. Cl�direa localului vechi va fi afectat� de cutremurele din 1977, 1986 si 1990, fiind supus� unor reparatii capitale in 1994, cand functia de director era detinut� de profesorul Gheorghe Hoha. �ntre 1969 si 1970 a fost construit� cl�direa localului nou, renovat� in exterior intre 2007 si 2008. Proiectul intitulat ‘Asigurarea unui proces educational competitiv prin crearea Campusului Colegiul National ‘Cuza Vod�’ Husi’ a fost finantat prin Programul Operational Regional 2007-2013, a c�rui beneficiar se constituie unitatea administrativteritorial� a municipiului Husi, urm�rindu-se imbun�t�tirea infra – struc turii sociale si asigurarea unui proces educational la standarde europene. Astfel, Colegiul National ‘Cuza Vod�’ urmeaz� s� beneficieze de o infrastructur� educational� reabilitat� si de un campus scolar nou, a c�rui constructie a fost lung� si anevoias�, din cauza schimb�rilor politice si a crizei din timpul regimului Traian B�sescu. Contractul construirii campusului a fost atribuit S.C. CERACONS S.R.L. din Husi. �n prim�vara anului 2015 au fost reluate lucr�rile de constructie intr-un ritm alert, pentru a fi finalizate in cea mai mare parte in luna decembrie a aceluiasi an. Proiectul a prev�zut construirea unui internat pentru 100 de elevi, a unei cantine si a unui club, a s�lii de sport, centralei termice, terenurilor sportive, reabilitarea garsonierelor si a corpurilor C1 si C2. La sfarsitul anului 2015 au fot inlocuite in localul vechi ferestrele cu unele de tip termopan, iar in prim�vara anului 2016 i-a fost ref�cut acoperisul. Dotarea campusului urmeaz� a fi finalizat� in viitor.

– continuare in num�rul viitor –

* Costin Clit