n Calendarul Popular, august sau Gustar, ntr-un cadru de ceremonie si cu mult fast si cu strvechi valente totemice mostenite din antichitate de la Silen, mentorul lui Dionysos, se gustau pentru prima dat strugurii. Lunii august i se mai atribuiau denumirile de Secerar, amintind c-i timpul secerisului, sau Mselar, dnd de stire c n luna aceasta se pot culege semintele negre si mrunte ale mselaritei, una dintre cele mai importante plante tmduitoare ale romanilor, de care au stiint numai babele doftoroaie vestite
Denumirea de August/ Augustru/ Ogust vine de la numele primului mprat roman, Augustus Octavian Caesar. La fel ca si luna trecut, august are tot 31 de zile deoarece mpratul a dorit ca luna lui s aib tot attea zile cte are luna marelui Iulius Caesar. nceputul lunii Gustar, potrivit calendarului popular, este marcat de un amestec de srbtori, cele mai multe fcnd parte din calendarul agricol si cel pastoral, primele zile detinnd reminiscent e ale unor strvechi valente totemice. Acum ncepe un ciclu de srbtori consacrate ursilor numit Macaveiul Ursului, mpuiatul Ursilor sau Ziua Ursului, denumiri care au persistat n timp, relicve ale unor ceremonialuri precres tine ce coincideau cu nceperea rstimpului de mperechere a ursilor. Acum Biserica Ortodox procedeaz la scoaterea cinstitei si de viat fctoarei Sfintei Cruci a Domnului. Pentru pomenirea puterii Sfintei Cruci, prin care fiind narmati a biruit pe vrjmasi, arhiereii au poruncit preotilor s se fac agheasm si s se scoat cinstita cruce din altar, s fie pus n mijlocul bisericii, pentru a se nchina ei toate popoarele crestinesti, preamrind pe Iisus Hristos Domnul cel ce a fost rstignit pe dnsa. n calendarul ortodox, n luna august, prznuieste unul dintre marile posturi de peste an, numit popular Cap de Posta sau Postul Suntmriei Maria sau Postul lui Augusta, post cu data fix, ce ncepe n fiecare an la 1 august si se sfrseste pe 15 august, ziua Adormirii Maicii Domnului. Se spune c acest post este desprinsa din Postul Mare si mutat la sfrsitul verii, cnd toate roadele pmntului dau n prg. n credinta popular se vehiculeaz ideea c cel ce l tine asa cum se cuvine, Maica Domnului i va mplini orice dorint. Cei sapte sfinti Mucenici Macabei erau frati de neam si anume: Avim, Antonie, Gurie, Eleazar, Evsevona, Ahim si Marcel, dimpreun cu buna lor maic Solomonia si a dasclului lor Eleazar, au fost prinsi, trimisi la mprat si siliti, mpotriva legii ebraice, s mnnce carne de porc. Consumarea crnii de porc, pentru iudei, este un semn de deprtare de la Domnul Savaot, n care credeau evreii si o cert dovad de pgntate. Cei sapte frati, mpreun cu dasclul lor, au fost supusi la chinuri groaznice prin tierea extremittilor, smulgerea limbii, arderea cu fierul rosu si chiar arderea lor de vii, n cele din urm dndu-si sufletul pentru dreapta credint de care nu s-au lepdat pn n clipa mortii. Pe tot parcursul supliciului la care au fost supusi, au fost ncurajati de ctre mama lor, ea nssi aruncndu-se de vie n cuptorul ncins mai nainte de a fi torturat de ctre gealati. Moastele lor sunt cinstite astzi n biserica Patriarhatului de la Constantinopol. n Calendarul Popular, i se atribuie primei zile din Gustar strvechi valente totemice. Macoveiul Ursului, Ziua Ursului, mpuiatul Ursilor sunt denumiri care au ajuns pn la noi, relicve ale unor srbtori precrestine care coincideau cu nceperea perioadei de mperechere a ursilor. n mitologia romneasc, ursul este att un animal de temut, dar si un zeu important. Fiind un animal pgubos, striccios, dnd iama n turme, n culturile de porumb si n stupii cu miere, credinta popular i-a dedicat, de-a lungul vremii, mai multe srbtori, pentru a-l linisti: odat la Martinii de Iarn (1-3 februarie), la Ziua Ursului (2 februarie, Stretenia, sau Martinul cel Mare, fiind la mijlocul celor trei zile succesive ale Martinilor de iarn cnd se fac practicile rituale ale viilor), deoarece n mitologia popular se crede c, n aceast zi, ursul iese din hibernare si prseste brlogul pentru a-si privi umbra pe zpad. Dac este frig, ceat si nu-si vede umbra, si drm brlogul, trage un joc, merge la ru, bea o gur de ap si si vede de treburi prin pdure. Din contr, dac timpul este frumos, e soare si si vede umbra pe zpad, intr din nou n brlog, semn c iarna va mai dura 40 de zile. Urmeaz apoi Smbta Ursului (o sptmn nainte de Mosii de Florii, de Smbta lui Lazr sau toamna), de 1, 2 si 13 august si la Sfntul Andrei. Azi se nchide o perioad nceput la Sf. Ilie n care mierea, aliment considerat sacru n credinta popular, mai poate fi culeas, lsndu-se albinelor numai att ct le-ar trebui pentru hrana lor de peste iarn. Din ultima miere recoltat toti membrii casei trebuie s o guste; s deguste si vinuri ndulcite cu miere, vestitele hidromeluri, nsotite de o mas ritualic de ntrire a snttii fizice, psihice si sufletesti pentru a fi feriti de ursi. n aceast zi se fac lumnri cu cear de la Macaveia, pe care tranul romn le pstreaz tot anul, pentru a le aprinde n zilele cu primejdii si calamitti naturale. Btrnii satului pstreaz aceast traditie din cauza vntului puternic care culc fnul, surp si mut clile, d cu ploaie de piatr. Macoveiul ursului se tine de ctre femei, pentru a feri copiii de boli, friguri, de lovituri de moarte si pentru a nu face albeat. Este oprit si culegerea cnepei. Nici vacile nu se mulg n aceast zi, ci se las viteii s sug ct vor, n unele zone aceast zi numindu-se Pastele viteilor. Tranii nu-i spuneau ursului pe nume, i spuneau Mos Martina, situndu-l astfel n galeria strmosilor totemici, iar moasa satului, atunci cnd se mosea un biat voinic, l poreclea ursula, iar copiii mai bolnviciosi din nastere erau unsi pe piele cu grsime de urs pentru a deveni mai puternici si mai sntosi punnd astfel pruncul sub protectia animalului venerat. n aceast zi, oamenii aduceau la biseric pentru a le sfinti: izm, mac, busuioc, bune pentru leacuri dar si boabe de gru, porumb si alte cereale ale cror boabe sunt amestecate cu smnta ce urmeaz a fi semnat pentru a nu face duntori si stropeau livezile si gospodriile cu agheasm pentru a avea un rod bogat pentru anul viitor si ca s nu le prade ursul, iar n locurile lui de trecere i lsau drept ofrand carne de vitel sau de oaie, spunnd: Na ursule mncare/ S nu te dai la mioare,/ S nu te dai la vite/ C-s mandre si cornute…a. Nu se fac treburi gospodresti, nu se merge la scldat, pentru a nu abate mnia ursului asupra acareturilor, stupilor si vitelor. Se spune c de la Macavei, pomilor ncep a le rugini usor frunza iar toamna treptat ncepe a-si intra n drepturi.
Dan Horgan
Bibliografie: – Adrian Fochi – Datini si eresuri populare de la sfrsitul secolului al XIX-leaa, Editura Minerva, Bucuresti, 1976. – Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului romna, Ed. Paideia – Arthur Gorovei – Credinti si superstitii ale poporului romna Editura Grai si Suflet – Cultura Nationala Bucuresti, 1995. – Elena Niculita Voronca – Datinile si credintele poporului romna, Editura Polirom Iasi 1998. – Gh. F. Ciausanu – Superstitiile poporului romna Bucuresti 2005. – Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste ana, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997. – Ion Ghinoiu, Panteonul romnesca, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001. – Ion Ghinoiu – Srbtori si obiceiuri romnestia, Editura Elion, Bucuresti, 2002. – Ion Talos – Gndirea magico-religioas la romnia, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001. – Irina Nicolau – Ghidul Srbtorilor Romnestia, Editura Humanitas, 1998. – Narcisa Stiuc – Srbtoarea noastr cea de toate zilelea, Editura Cartea de Buzunar, 2006. – Marcel Laptes – Timpul si srbtorile tranului romna , Editura Corvin, 2009. – Romulus Vulcnescu – Mitologie Romna, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985. – Simion FIorea Marian – Srbtorile la romnia Editura Grai si Suflet – Cultur Nationala, 2001. – Tony Brill – Legendele romnilor, Editura Grai si suflet – Cultura national, Bucuresti, 1994. – Tudor Pamfile – Mitologia romna, Editura ALL, Bucuresti, 1997. – Tudor Pamfile – Srbtorile la romnia, Editura Saeculum I.O., Bucuresti 1997. – Vietile Sfintilora, Editura Episcopiei Romanului si Husilor 1998.
