Depresia poate aprea si la copii. Doar pentru c un copil sau adolescent pare deprimat sau trist nu inseamn neaprat c are depresie. Dar atunci cand aceste simptome devin persistente si interfereaz cu activittile sociale, scolare si viata de familie, ne putem gandi la un episod depresiv. Depresia poate aprea pan la 1% dintre prescolari, 2-3% dintre scolari si 5-8% dintre adolescent. Repartitia pe sexe este egal pan in jurul varstei de 15 ani, dup care fetele sunt de dou ori mai afectate decat bietii. Exprimarea depresiei la copii ia aspectul iritabilittii si ne multumirii, al tristetii, cu scderea performantelor scolare si scderea apetitului, al autoanvinovtirii si dorintei de moarte, cu frecvente gesturi suicidare, pierderea ener giei, insomnie sau hipersomnie. La scolar, statusul depresiv se poate manifesta prin: – scade puterea de concentrare a atentiei, copilul pare „fr chef”, „se plictiseste”; – scad performantele scolare si poate aprea refuzul scolar; – copilul este iritabil, fr chef de joac, prefer s stea singur, ii repede pe ceilalti dac il deran jeaz; – manifest incapacitate de a se descurca in situatii frustrante, „se retrage intr-un colt”, „plange nepu tincios” sau, dimpotriv, devine violent, „tip, loveste sau vorbeste urat” (adesea, copiii pot fi chiar agresivi verbal); – simptome psihosomatice: cefalee si dureri abdominale sau tulburri vegetative insotite de anxietate; – afirm „c vor s moar” dar tentativele de suicid sunt rare la aceast varst. La adolescent, simptomatologia este adesea similar cu a adultului. Adolescentul poate recunoaste si intelege c este depresiv, dar se plange de pierderea interesului si plcerii, de lips de energie, are tulburrile de apetit si de somn frecvente si, la fel de frecvent, are sentimente de inutilitate, nefericire si esec. Ideile suicidare sunt adesea prezente, precum si tentativele de suicid. Diagnosticul de depresie va fi formulat pe baza observatiei clinice directe si a interviului cu pacientul, a istoricului obtinut de la printi, examenului psihologic, chestio narelor specifice. Se vor exclude tulburrile somatice care se pot insoti de simptome asemntoare celor din depresie (de ex. adinamie, apatie, tulburri de apetit sau tulburri de somn). Copilul sau adolescentul cu depresie poate poate beneficia de tratament psihoterapic si psihofar macologic adecvat, in functie de forma clinic si de severitate. Consilierea familiei constituie o prim etap a tratamentului, important la copii si adolescenti.










