n cea de-a treia sptmn a lunii octombrie, este perioada cnd se srbtoarea Anul Nou Dacic, corespunznd cu Dionisiacele Cmpenesti si fermentarea vinului la populat ia trac, precum si srbtoarea Brumalia la romani. O alt traditie pgn era si Lucinul sau Ziua Lupului, o srbtoare pastoral dedicat lupului, ce deschide srbtorile toamnei (Filipii de Toamn, Filipul cel Mare, Vovidenia, Suntandrei, Noaptea Strigoilor, Zilele Bubatului) ce formeaz un scenariu ritual de nnoire a timpului, un adevrat ciclu de zile festive nchinate lupului, animal totem al dacilor, cruia calendarul popular romnesc i consacr nu mai putin de 35 de srbtori populare (dintre care 18 cu dat fix).
Romnii, trind n acest spatiu deschis influentelor strine, si-au conturat un cult aparte al lupului pe baza unor cutume autohtone amplificate si de o trans-culturatie specific, animalului oferindu-i-se mai multe zile din an drept srbtori populare. Se pare c rdcinile cultului lupului, n spatiul carpatic, dateaz nc din vremuri ancestrale, din neolitic, dar se crede si c poporul romn s-a nscut sub semnul lupului, adic un neam predestinat rzboaielor, nfruntrii invaziilor si cotropirilor repetate. Fr s fi avut un cult de prim rang ntro implicare politic a vremii, lupul a fost asociat la un moment dat ca simbol emblematic organizrii cetelor de rzboinici, aceasta avnd drept baz o origine totemic a triburilor pre-getice, dovad fiind si simbolul lupului imortalizat pe stindardul dacic de mai apoi. Despre acest aspect se poate vorbi si la alte popoare, n special la vechii romani sau la gali. Tot la romani, lupul era un fel de zeu (Lupercus), ocrotitor al turmelor, iar sub influenta greceasc este confundat cu zeul Pan-lupul. La multe popoare primitive ntlnim traditia metamorfoz rii omului n lup. n mitologia popular, el nseamn mult mai mult. Pn la mijlocul secolului trecut, srbtoarea era pregtit cu mare fast, fiind data care marca strngerea lupilor n haite, urmat de mperecherea lor. Ziua era patronat de una dintre divinittile protectoare ale acestor animale, Lupul. Lupul a fost un animal deosebit de respectat n spatiul carpatic, lui oferindu-i-se o mitologie bogat ale crei reminiscente au dinuit mult vreme. Animalului mitic i s-a atribuit si un fel de gndire supranatural, el fiind investit cu un rol sacru, evolund ctre adorare, totul n limitele unui cod etic mereu mprosptat, prin transfigurarea realului n sacru, credintele specifice venind de la sine. Lupul, ca simbol mitologic, deriv dintrun animal real, cultul, destul de rspndit, fiind ntlnit n cultura traditional n domenii precum: pstorit, medicina popular, meteorologie popular, n folclorul juridic, precum si n diferite credinte, datini si superstitii, toate argumentnd perpetuarea totemic a animalului pn destul de recent. Gndindu-ne la toate acestea, curios este faptul c, nu ntlnim mstile de lup n cadrul ceremonialului de Anul Nou, alturi de alte reprezentri mitozoomorfe (ursi, cerbi, capre, ciuti etc.), dar aici au fost multe srbtori populare dedicate temutului animal. Este interesant faptul c aceste practici magice, unele nc vii n mediul pastoral, se mbin perfect cu cele religioase, ciobanii obisnuind s tin post si s fac rugciuni n Ziua Lucinului, pentru ca turmele s le fie ferite de lupi. Lucinul a preluat numele Sfntului Apostol si Evanghelist Luca, prznuit n aceeasi zi de Biserica Ortodox. La fel s-a ntmplat si n cazul Filipilor de Toamn (10-30 noiembrie), care au preluat numele Sfntului Apostol si Evanghelist Filip, prznuit pe 14 noiembrie. n acceptia tranului romn, aceast zi anunt nceputul rstimpului n care lupii se nmultesc, perioad care va dura 80 de zile, pn la Filipii de Iarn, n ziua numit Dragostitele. Tema lupului apare, pe pridvoarele pictate ale mnstirilor Horezu, Voronet, Sucevita, Gura Humorului, sub forma unei guri enorme de balaur ce semnific Gura Iadului care nghite pctosii ce nu pot trece Vmile Vzduhului. Pendulnd ntre benefic si malefic, lupul st sub semnul Lunii, fiind considerat de trani drept patron al iernii nfrigurate. Acest animal-devorator al Soarelui si al Lunii, datorit faptului c vede noaptea, este adesea asociat cu simbolurile luminii. n mediul pastoral, lupul nu este vzut doar ca distrugtor al turmei, ci si c singurul animal ce poate vedea dracii, alung bolile copiilor mici si cluzeste sufletul mortului. Totodat, lupul continu s fie o prezent simbolic de necontestat n momentele cheie din viata omului. Copiii bolnviciosi sau slbiti fizic primeau n aceast zi un nume nou, cel de Lupu, pentru ca bolile s nu-i depisteze, acestia fiind de acum n permanent sub ocrotirea lupului. Aceast schimbare de nume poart denumirea de botezul pgn al copiilor si se face pentru a-l ntri pe noul nscut si al face puternic, precum lupul. Prezenta masiv a numelui Lupu sau a derivatelor sale, Lupascu, Lupan, Lupei, Lupusor, Pascu, Pscan etc., n onomastica traditional romneasc, se explic prin schimbarea numelui adevrat, de botez, al copilului cu cel al animalului care e spaima duhurilor rele ale ntunericului – care umbl prin lume ca nori ntunecosi cu forme fantastice de stafii si zmei si cte artri de spaim. Tot lupul apare, de data aceasta alturi de vidr, si n ipostaza de cluz a sufletului mortului spre lumea de dincolo: C vidra mai stie/ Seama apelor/ Si a vadurilor./ Si ea mi te-a trece/ Ca s nu tenece,/ Si mi te-a purta/ La izvoare reci/ S te rcoresti/ Pe mini pn-n coate/ De fiori de moarte./ Si-ti va mai iesi/ Lupul nainte,/ Ca s te spimnte./ S nu te spimnti, /Frate bun s-l prinzi,/ C lupul mai stie/ Seama codrilor/ Si-a potecilor./ Si el te va scoate/ La drumul de plai,/ La-un fecior de crai,/ S te duc-n rai,/ C-acolo-i de trai./ n dealul cu jocul,/ C-acolo ti-e locul,/ n cmp cu bujorul,/ C-acolo ti-e dorul. Caracterul totemic al lupului este dat si de credinta n metamorfozarea oamenilor n lupi (pricolici, tricolici, vrcolaci). Traditia popular aminteste cum c lupii au fost cinii lui Snpetru pe cnd acesta era cioban si c obisnuia s plece cu ei n cutarea cailor furati si a dracilor. Simbolismul lupului n mitologia universal are aspect att pozitiv, ct si negativ. Pe de o parte, este simbolul luminii, al soarelui si al focului, pentru c vede n ntuneric; pe de alt parte, are caracter demonic, satanic, infernal. Ca urmare, pe toate continentele, n toate civilizatiile si culturile, oamenii au simtit nevoia reprezent rii temerilor lor si a rezolvrii acestora prin ritualuri magice menite s le aduc sntatea si prosperitatea n case. Sporadic, fr s fie o cutum precum Rusaliile, Mrtisorul, Caloianul sau Paparudele, Lucinul s-a pstrat cu precdere n satele romnesti de munte, n jurul stnelor, acolo unde mai dau trcoale din cnd n cnd lupii. Aceast srbtoare provoca n vechime o adevrat explozie a gndirii magice, care culmina cu adevrate ritualuri de mpiedicare a nmultirii lupilor si de ndeprtare a lor de turmele de oi. Oamenii din satele de la munte, dar n special pstorii, l prznuiau simplu, nemuncind n acea zi svrseau fel de fel de practici si ndeplinind anumite datini populare si ritualuri magice pentru prevenirea pagubelor provocate de lupi. n lumea satului se legau simbolic ochii si gura lupului prin nclestarea dintilor pieptenilor de scrmnat lna si prin chituirea gurii sobei crezndu-se c, prin analogie, se vor nclesta si dintii lupului si nu vor ataca oile. Totodat, de Lucin era interzis prelucrarea lnii, a pieilor de oi si a prului de animale, nu se umbla cu acul, foarfecele, nu se tia nimic iar. Femeile nu se piaptn pentru c prul nclcit, lupii se ncurc si se pierd prin pduri. Acum se repar acoperisurile, se macin fain pentru iarna ntreag, se pun la conservare ptrunjel, morcovi, telina, sfecl, bostani. n octombrie, dac frunzele pomilor se nglbenesc si cad repede, anul ce urmeaz va fi roditor. Vitele nu mai ies la pscut iarba verde pe izlazuri, ci se trec pe nutret uscat, scroafele se duc la vier, se scot ultimii cartofi din pmnt, se ar miristile si multe altele. Dac plou mult n octombrie, va fi vnt puternic n decembrie, iar dac e mult brum sau chiar zpad n aceast lun, n ianuarie va fi timp frumos. Nu se scoate n aceast zi cenusa din vatr, deoarece crbunii aprinsi, care, odat mncati, s le fac s intre n clduri si s se mpuieze. Nu se mprumut nimic n acea zi si nu se pronunt cuvntul lup. De Lucin singurul lucru ngduit si chiar recomandat este splatul rufelor cu ap clocotit, cci numai astfel se poate opri gura lupului.
Dan Horgan
