România este printre ultimele state în Europa la reciclarea deseurilor electronice, alãturi de Spania si Cipru, cu o ratã de colectare de sub 20%, în timp ce la nivel european sunt recuperate doar o treime din telefoane, computere si televizoare, potrivit unui studiu al Natiunilor Unite si Interpol.
Suedia si Norvegia sunt în fruntea clasamentului si aproape de tinta europeanã de colectare si reciclare a 85% din toate deseurile electrice si electronice, relateazã Reuters. Reglementãrile europene impun reciclarea deseurilor electronice, produse care sunt conectate la prize sau care functioneazã cu baterii, pentru a recupera metale precum aurul si argintul si a evita poluarea cu toxine cum sunt plumbul sau mercurul.Pe ansamblu, 35% din deseurile electronice din Europa au fost reciclate corespunzãtor în 2012. Raportul respinge sugestiile din trecut, potrivit cãrora majoritatea acestor deseuri sunt livrate ilegal în state africane ca Nigeria si Ghana, unde sunt reparate si repuse în functiune. „Majoritatea comertului ilegal cu deseuri electronice are loc tot în Europa, nu în Africa“, a declarat Jaco Huisman, coordonator stiintific al studiului la United Nations University. El a arãtat cã managementul defectuos are loc peste tot în Europa, sub formã de furturi si dezmembrãri, în timp ce o cantitate semnificativã de deseuri electronice ajunge la gunoi. Un frigider stricat, de exemplu, este valoros pentru cuprul din compresor. Deseori este scos compresorul, iar restul se aruncã. Furtul unor astfel de componente face ca procesatorii legali din Europa sã piardã anual 1,7 miliarde de euro, estimeazã studiul. În total, 3,3 milioane de tone din cele 9,5 milioane de tone de deseuri electronice generate în Europa în 2012 au fost reciclate corespunzãtor. Numai 1,3 milioane de tone de astfel de deseuri au fost exportate, iar restul reciclate în Europa în afara programelor reglementate, sau aruncate. Ioana Botezatu, expert în probleme de mediu la agentia Interpol, a spus cã acuzatiile oficiale în astfel de cazuri sunt rare, chiar dacã unele tãri au pedepse aspre pentru delictele care afecteazã mediul. Recomandãrile raportului includ colaborarea mai bunã cu politia, educarea consumatorilor în privinta reciclãrii si interzicerea tranzactiilor în numerar cu deseuri metalice. Una dintre probleme este si promovarea centrelor de reciclare, întrucât oamenii nu au cunostintã de acestea. În privinta corpurilor de iluminat, de exemplu, românii aruncã la gunoi, anual, peste 5 milioane de becuri eficiente energetic, respectiv sute de tone de astfel de deseuri care contin mercur si ar trebui colectate si reciclate în mod responsabil, potrivit normelor europene, fiind posibilã, în caz contrar, declansarea procedurii de infringement, a declarat luna trecutã, Roxana Sunicã, director de marketing al Recolamp. Asociatia Recolamp este formatã din 164 de producãtori sau importatori de echipamente de iluminat. În 2014, Recolamp a produs si distribuit 17.000 de recipiente pentru colectarea deseurilor. Asociatia are ca membri fondatori companiile Philips România, Osram România si GE Hungary ZRT. De la 1 ianuarie 2016, tinta de colectare va fi de minimum 40% din greutatea medie a produselor introduse pe piatã, în ultimii trei ani, de cãtre producãtorii români. Pânã în 2021, România trebuie sã asigure colectarea si tratarea a minimum 65% din deseurile de echipamente electrice. Dacã nu îndeplineste aceste tinte, România riscã procedura de infringement din partea Comisiei Europene.
