Ce-au c�utat procurorii DNA �n casa lui fostului primar Constantinescu? (I)

Singura persoan� fizic� vizat� de perchezitiile de acum c�teva zile organizate de DNA la B�rlad pe suspiciunea de fraud� cu fonduri europene a fost Constantin Constantinescu, fostul primar al municipiului. Faptul c� anchetatorii au actionat inopinat si cu maxim� discretie, arat� c� acestia au avut indicii temeinice c� �n casa fostului edil-sef puteau g�si documente si alte informatii care s� le permit� continuarea cercet�rilor si, eventual, s� le sustin� acuzatiile. Noi detalii interesante ale modului de lucru al procurorilor se contureaz�, �n aceste zile, tot mai pronuntat.

Cu doar cateva zile in urm�, procurorii anticoruptie au agitat spiritele in judetul Vaslui, f�cand mai multe perchezitii, atat la Vaslui, cat si la Barlad si in alte trei comune din judet, precum si la mai multe institutii publice. O vorb� din popor spune c� ‘nimic nu este intampl�tor’ si, mergand pe acest concept, tot mai multi sunt cei care afirm� c� ‘nu exist� coincidente’. De la bun inceput, se impune precizarea c� nicio astfel de actiune nu ajunge la rezultatul scontat atat timp cat nu este organizat� inopinat si cu maxim� operativitate. Asa scrie ‘la carte’ si asa s-au comportat cei care, in dimineata zilei de 8 septembrie, i-au b�tut in poart� fostului primar de Barlad. Interesant este c�, printre tacticile specialistilor folosite la efectuarea perchezitiilor, se afl� si cea a aman�rii acesteia. S-ar putea face o paralel� intre situatia de acum si cea din urm� cu aproximativ o s�pt�man�, cand Constantinescu a fost instiintat c�, in cazul s�u, Agentia National� de Integritate, care il cerceta pentru conflict de interese, si-a anulat ancheta. Acest lucru, spun tot manualele de specialitate, a avut scopul de a-l linisti pe cel ce urma s� fie perchezitionat si, astfel, de ‘a-l determina s� renunte la ascunderea obiectelor (c�utate de anchetatori, n.r.), mai ales dac� are nevoie de ele sau incearc� s� obtin� un profit de pe urma acestora’. Capcana psihologic� fiind astfel intins�, s-a trecut la cea de-a doua etap� a preg�tirii momentului perchezitiei. Anchetatorii s-au bucurat, potrivit informatiilor f�cute publice de DNA, de sprijinul SRI in derularea acestei anchete. Asa s-a putut cunoaste exact locul in care urmeaz� s� se fac� verific�rile, persoanele care locuiesc sau viziteaz� incinta, fie ele rude sau vecini, sau chiar persoane care fac vizite frecvente la domiciliul ce urmeaz� a fi perchezitionat. Foarte important a fost si programul celui ce urma s� primeasc� ‘vizita’ organelor de anchet�, mergandu-se chiar pan� la studierea in am�nunt a hobby-urilor sale. Toate aceste aspecte au fost cunoscute in am�nunt de c�tre cei care au intrat cu mandat in casa lui Constantinescu.

Tradare, tradare, de trei ori…

Tot literatura de specialitate, coroborat� cu experienta celor care lucreaz� in domeniu, spune c� la descinderea in locuint� se aduce si persoana la care se efectueaz� perchezitia. Se trece astfel la o nou� faz� ce tine de tactica de specialitate, intrucat ‘un loc central in reusita unei perchezitii il ocup� factorii de natur� psihic�’. Pe lang� faptul c�, din acest punct de vedere, anchetatorii au cunoscut exact persoana cu care au de-a face, ei au fost ajutati chiar de c�tre aceasta s� isi fac� meseria. Vorbim aici despre st�rile emotionale pe care obligatoriu le traverseaz� cel perchezitionat si care de multe ori ii ajut� pe procurori s� afle dac� suspectul are ceva de ascuns si chiar unde anume a ascuns obiectul c�utat. �n practica anchetatorilor se mai spune c�, in momentul in care se pleac� ‘cu mana goal�’, perchezitia a esuat. Or, de la Constantinescu, procurorii au luat cativa saci cu documente si o unitate de calculator. Nu se poate sti, deocamdat�, ce informatii sunt stocate, dar ar fi interesant de aflat de ce ar tine o persoan� fizic� in cas� informatii publice despre care autorit�tile statului au suspiciuni c� pot demasca fraude cu fonduri europene?! Aceasta este intrebarea la care se incearc� aflarea unui r�spuns, tocmai prin studierea atent� a documentelor ridicate. La momentul in care perchezitia a inceput, intervine un alt factor psihologic in desf�surarea muncii de specialitate. Si anume strangerea tuturor persoanelor g�site in locuint� intr-o singur� camer�, pe care nimeni nu a putut-o p�r�si pan� in momentul in care actiunea de cercetare penal� la fata locului nu sa finalizat. Fiecare camer�, spun specialistii, urmeaz� a fi incuiat�, astfel incat organul de cercetare penal� s� fie sigur c� nimeni nu intr� in inc�perile pe care le vizeaz�. Treptat, fiecatre inc�pere este perchezitionat�, ins� numai in prezenta unui martor care nu are nicio leg�tur� cu ancheta sau cu cei vizati de aceasta. Tot ce se ridic� in timpul perchezitii este conditionat de lege. Cu alte cuvinte, procurorii nu au putut lua alte obiecte sau inscrisuri decat dac� aveau leg�tur� direct� cu fapta cercetat�. Mai exist� o exceptie, si anume aceea c� se pot lua si obiecte a c�ror detinere este interzis� de lege.
– va urma –