Peste 20% din populatia de peste 65 de ani a României are nevoie de îngrijire la domiciliu, însã doar 0,23% beneficiazã de astfel de servicii, extrem de rare în rural si orasele mici, potrivit ONG-urilor care au organizat Conferinta Nationalã a Furnizorilor de Îngrijiri la Domiciliu.
Serviciile de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici nu sunt disponibile în numãr suficient pentru cei care au nevoie de ele si sunt extrem de rare în zonele rurale si orasele mici, spun ONG-urile, atrã- gând atentia cã prin dezvoltarea acestor servicii s-ar putea crea 100.000 de locuri de muncã. Însã, sectorul serviciilor de îngrijire la domiciliu a vârstnicilor este în continuare subdezvoltat si subfinantat, au arãtat cei 58 de membri ai Retelei SenioriNet, precum si ONG-urile implicate în lucrul cu persoanele vârstnice, la Conferinta Nationalã a Furnizorilor de Îngrijiri la Domiciliu, marti, în Capitalã. Pe lângã faptul cã serviciile nu sunt usor accesibile, informatia despre ele lipseste, personalul calificat este insuficient si deci accesul concret la servicii este limitat, mai spune societatea civilã. „Desi legislatia prevede gratuitate pentru un numãr precis de zile de îngrijire, în realitate decontarea integralã a acestor zile este dependentã de bugetul limitat al caselor de asigurãri. Costul real al serviciilor de îngrijire la domiciliu, mai ales al celor pe termen lung, este extrem de ridicat pentru veniturile unei familii. Acest cost pune o presiune foarte mare pe întreaga familie a persoanei vârstnice (dependente) si conduce deseori la costuri secundare suplimentare: renuntarea la slujbã de cãtre unul din membrii familiei, împrumuturi sau credite pentru acoperirea costurilor de îngrijire, alegerea internãrii într-o institutie pentru persoane vârstnice etc.”, aratã ONGurile. Astfel, serviciile care nu beneficiazã de co-platã din partea beneficiarilor riscã sã devinã rapid nesustenabile. „Subfinantarea cronicã a serviciilor sociale, finantarea dificilã a serviciilor integrate conduce la o lipsã acutã de predictibilitate în ceea ce priveste capacitatea furnizorilor (în special a celor privati de tip non-profit) de a furniza aceste servicii la parametri corecti de calitate. În procent de 70%, finantarea serviciilor oferite de furnizorii non-profit se bazeazã pe donatii din strãinãtate si granturi, în conditiile în care organizatiile sunt furnizori traditionali (experimentati) de servicii la domiciliu”, se mai aratã în comunicatul ONG-urilor. Acestea mai aratã cã toate statele europene îsi construiesc strategii si modalitãti de sustinere a sectorului de servicii pentru vârstnici, în contextul îmbãtrânirii demografice, precum si al presiunilor crescânde asupra sistemelor de pensii si asigurãri sociale, datorate scãderii populatiei apte de muncã. Conferinta Nationalã a Furnizorilor de Îngrijiri la Domiciliu a fost organizatã de Confederatia Caritas România si partenerii sãi: Fundatia Crucea Alb Galbenã, Asociatia Habilitas, Asociatia ADAM si Asociatia Four Change în cadrul proiectului „SenioriNet – retea ONG de servicii dedicate persoanelor vârstnice”, co-finantat printr-un grant din partea Elvetiei.
