Friedrich D�rrenmatt – un clasic modern

Exist� mai multe modalit�ti de a spune o poveste – un scriitor va recunoaste asta, f�r� s� minimalizeze stilul pe care �l prolifereaz�. Exist� „povestasi” (Marquez), indiferenti la stil, ne-indiferenti la „arta” de a nara. Exist� „tehnici”-ingineri (Jane Austen – „M�ndrie si prejudecat�”, sau George C�linescu, autorul „Enigmei Otiliei”) si „tehnici”-artisti (gen Bulgakov, p�rintele minunatei „Maestrul si Margareta”, ori Eminescu), perfectionisti prin excelent�, trec�ndu-si mereu si mereu, prin filtrul rescrierii, cele g�ndite si asternute pe foaie. Exist�, mai apoi, bine�nteles, personalit�t i scriitoricesti de tipul lui Friedrich D�rrenmatt, autor pe care-l g�sesc fascinant si care, �n cei 69 de ani tr�iti, a scris prea putin din ceea ce geniul s�u i-ar fi �ng�duit s� scrie. Ezit s�-l �ncadrez pe D�rrenmatt �n vreo categorie, probabil pentru c� nu g�sesc, �nc�, acea „cutiut�” care s�-i poat� integra toate fatetele perenei sale fiinte creative. La fel ca si Dostoievski, D�rrenmatt �si are „cutiuta” lui. Pentru a fi un „mare” scriitor, nu subiectele „mari” constituie cheia, ci felul �n care spui „povestea” oamenilor „mici”, �n care g�sesti locul fiec�ruia dintre ei �n uriasa pl�mad� a Universului si-i relevi leg�turile cu viata, cu sine-�nsusi si cu societatea. Dac� scriitorul are talent, „a scrie bine” �nseamn� ca simplul act de a m�nca (al personajului) s� devin� o epopee, iar str�nutul eroinei – o simfonie. Dac� scriitorul are talent, oamenii „mici” devin „mari”, iesind din anonimat, control�ndu-si existenta ori supun�ndu-se acesteia dar, �n orice caz, f�c�nd o diferent�, influent�nd cursul Lumii. Nu fac critic� literar� (dealtfel nici n-am �ncredere �n cei care-si dau cu p�rerea asupra a ce a vrut, de fapt, autorul s� spun� c�nd a scris ce a scris) – nu fac dec�t s� enum�r, ca cititor, c�teva dintre aspectele care m-au cucerit definitiv la prozatorul si dramaturgul elvetian. Amator al sarcasticului si absurdului, dup� cum �l percep eu, al ne-prev�zutului viu �n lumea real�, al comicului-trist (excelent sustinut prin umorul subtil si frazeologie), cunosc�tor fin al „naturii umane” (desi nu �n mod necesar „� la Malraux”), psiholog �nn�scut si absolut, Fr. D�rrenmatt a scris substantial (putin, dar bun!), spre deosebire de cei ce umplu cu propozitii g�unoase coala, doar din „necesitatea” de a-si „mentine m�na”. „A scrie bine” nu e o deprindere, ci un talent. „A scrie bine” nu e o meserie, ci o art�. Reproduc, mai jos, un citat relevant �n acest sens: „Mai exist� oare �nt�mpl�ri interesante, �nt�mpl�ri care s�-l atrag� pe scriitor? (…) Ce se �nt�mpl� c�nd scriitorul consider� creatia drept un scop �n sine si refuz� s� fac� vreun comentariu sau vreo critic�? Odat� ajuns aici, se va afla �ntr-un impas pe care nu-l poate evita �n nici un fel. �si �nchipuie c� nu i-a mai r�mas nimic de scris si c� viata nu-i mai ofer�, ca artist, nici un tel. �n acest caz, e mai bine s� renunte. Fireste, scriitorul poate s� astearn� pe h�rtie unele fraze, altminteri �ns� nu-i r�m�ne dec�t domeniul biologiei, pentru a putea �nsoti m�car cu g�ndul cresterea exploziv� a omenirii, miliardele de fiinte care merg �nainte, matricile care produc f�r� �ncetare, sau domeniul fizicii, astronomiei, ca s� se l�mureasc� asupra sistemului �n care pendul�m. Restul e material pentru diversele reviste ilustrate, pentru Life, Match, Quick si pentru Sie und Er: istorioare despre personalit�ti politice, printese si c�pitani de aviatie, vedete de cinema si milionari, care, de �ndat� ce le-ai scris, s-au si demodat. (…) �n lumea noastr� modern� au mai r�mas doar una sau dou� povestiri de scris, �n care omenia mai poate fi surprins� pe fata unui om obisnuit, �n care o sup�rare ne�nsemnat� ajunge �n mod �nt�mpl�tor s� capete o semnificatie universal� si �n care judecata, dreptatea si chiar iertarea sunt �nc� prezente, oglindite �nt�mpl�tor, o trec�toare clip�, �n monoclul unui b�tr�n betiv.” (Fr. D�rrenmatt – Die Panne – Pana de automobil, �n rom�neste de Radu Lupan, �n Fr. D�rrenmatt – Judec�- torul si c�l�ul s�u, Colectia Meridiane, 1968, �ntreprinderea Poligrafic� „13 Decembrie1918”, R.S.R – pp. 123-126). Oare din aceast� cauz� clasicul elvetian a scris at�t de putin? Pentru a nu se pierde �n banal, �n comercial, desi a dovedit c�-l poate utiliza si sublima? Pentru a nu-si „rutina” „m�na scriitoriceasc�”? Sigur nu deoarece el nu ar fi avut at�t de multe alte lucruri de spus! Acea cunoastere profund� a „conditiei umane”, despre care se vorbes te �n leg�tur� cu D�rrenmatt, este cu at�t mai remarcabil� cu c�t se �mplineste �n dou� sensuri: �n primul r�nd, e perfect valabil� dup� ce, �n 1990, autorul s-a oprit din tr�it si simtit. Dup� aceea, ea probeaz� natura perpetu� a Umanit�tii, validitatea si stabilitatea ei �n schimbare, care ne permite s� �ntelegem fiinta individual� si social� indiferent dac� aceasta a fost descris� �n mitologia egiptean� ori �n filosofia greac�, �n tragediile si comediile antice sau �n literatura si arta contemporan�. Si mai ad�ug�m un sens: Fr. D�rrenmatt a fost un psiholog stiutor al Dreptului si al Stiintei, un scriitor maestru al tehnicii narative si al punerii �n scen�, plin de charism�, de sensibilitate si ironie, un exponent al suspens-ului care pe orice cititor �l prinde si-l tine „cu sufletul la gur�”. Cel care, �n F�g�duiala, sustinea, prin gura personajului s�u, c� putin� dezordine (�ntr-un stat at�t de ordonat ca Elvetia) e o chestiune de principiu, si-a respectat pe deplin „f�g�- duiala”: mintea creatorului e alert�, preocupat� (dar nu �nchistat�) de detalii, deschis� problematicii umane si moralei (vezi Fizicienii), este interesat� de justitie (Judec� torul si c�l�ul s�u, Pana de automobil, Vizita b�tr�nei doamne), de trecut (Romulus, �mp�ratul Romei) si de viitor (paradoxal, prin clasicitate!). Prin urmare, recomand cu mare pl�cere spre citire tinerilor, dar si v�rstnicilor, pe acest autor, ca pe un etalon nu numai al artei scriitoricesti, dar si ca pe un simbol al izb�ndei psihicului uman aflat, �n special �n prezent, �n mrejele unei societ�ti nihiliste si ofensiv-dezumanizante.

Cleopatra Ravaru