TRADITII DE IZVORUL T�M�DUIRII

Izvorul T�m�duirii este o s�rb�toare ce �si are originea �n a doua jum�tate a primului mileniu crestin si ne readuce �n minte si suflet izvorul dumnezeirii �ntruchipat de Fecioara Maria, marc�nd o zi �n care toate apele precum la Boboteaz� sunt sfintite iar agheasma are, mai mult dec�t oric�nd, darul t�m�duirii si cur�tirii sufletului crestinilor. Aceast� s�rb�toare, ca si Pastele, nu are o dat� fix�, fiind trecut� �n calendar �n vinerea ce urmeaz� dup� Duminica Pastelui, S�pt�m�na Luminat�.

Credinciosii se gr�besc s� se trezeasc� de dimineat�, se spal�, se �nchin� si se gr�besc spre biserica spre a sl�vi Izvorul T�m�duirii, o s�rb�toare legat� de Maica Domnului, menit� s� arate rolul Fecioarei Maria �n m�ntuirea oamenilor. Preotii s�v�rsesc prin slujb� o a doua sfintire a apei. Nu este vorba, de o celebrare biblic� a sc�ld�torii din Videzda ci de o serie de minuni s�v�rsite �n urm� cu sute de ani. Se spune c� �nainte de a fi �nsc�unat, �mp�ratul Leon cel Mare, ca simplu soldat, s-a nimerit s� treac� printr-o p�dure din apropierea Constantinopolului si a �nt�lnit un b�tr�n orb, care cu umilint� �l roag� de putin� ap� si s�-l c�l�uzeasc� p�n� la cetate. Acest b�tr�n orb, �ns�, era un om luminat de Dumnezeu si ne�ncetat predica crestinilor c�, �n p�durile imperiale se afla izvoare si lacuri ce sunt ocrotite de Maica Domnului, ap�r�toarea sihastrilor din acele locuri. Leon va c�uta �n apropiere un izvor, dar nu va g�si. La un moment dat, a auzit-o pe Maica Domnului spun�ndu-i: �Nu este nevoie s� te ostenesti, c�ci apa este aproape! P�trunde Leon mai ad�nc �n aceast� p�dure si, lu�nd cu m�inile apa tulbure, potoleste setea orbului si apoi unge cu ea ochii lui cei �ntunecati. Minunea s-a petrecut �n clipa �n care t�n�rul a f�cut �ntocmai cum i s-a relevat de sus, si a descoperit �ntr-o poian� un izvor miraculos cu �ap� dumnezeiasc�. Dup� ce si-au potolit setea, Leon i-a atins cu ap� ochii orbului, care si-a rec�p�tat lumina. �Maica Domnului, esti aici! Te-am g�sit!�, a strigat b�tr�nul cu lacrimi �n ochi. Coplesit de minune, Leon a c�zut �n genunchi si a rostit: �Am v�zut lumina cea adev�rat�, pe Maica Preacurat�… Aici este Izvorul T�m�duirii… f�nt�na d�t�toare de s�n�tate�. Apa acestui izvor a vindecat multe boli si a t�m�duit diferite r�ni si suferinte. B�tr�nul �ntelept i-a prezis lui Leon c�, nu dup� mult� vreme, va ajunge �mp�rat. Dup� ce profetia a fost �mplinit�, Leon a construit l�ng� acel izvor o biseric�. Mai t�rziu, �mp�ratul Justinian I cel Mare al Bizantului, care suferea de o boal� grea, sa vindecat dup� ce a b�ut apa din acest izvor. Ca semn de multumire. a construit o biseric� si mai mare, distrus�. din p�cate, de turci �n anul 1453. Reconstruit�, �n secolul al XIX-lea, la Istambul, numele nou al Constantinopolului, credinciosii se pot �nchina �n biserica Izvorului T�m�duirii la subsolul c�reia se afla un paraclis din secolul al V-lea unde exist� si p�n� ast�zi izvorul cu ap� t�m�duitoare din trecut. �n aceast� zi, �n unele zone ale t�rii, ca si la Pastele Blajinilor, tinerii adolescenti fac leg�m�ntul juvenil. Acest leg�m�nt se f�cea, cu sau f�r� martori, �n cas�, �n gr�- dini sau �n jurul unui copac �nflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care f�ceau jur�m�ntul respectiv: pronunt area cu voce tare a jur�m�ntului, schimbul colacului si al altor obiecte cu valoare simbolic�, de obicei o oal� sau o strachin� din lut, �nsotite �ntotdeauna de o lum�nare aprins�, �mbr�tisarea fr�teasc�, osp�tarea cu alimente rituale si dansul. �n unele zone etnografice, ceremonia se repet� anual, la aceeasi dat�, p�n� la intrarea �n joc a fetelor �insur�tite� si b�ietilor ��nf�rt�t iti�. Persoanele legate, veri, v�rute, surate, frati de cruce, se �nt�lneau anual sau, dup� c�s�torie, la Rusalii. Dup� �ncheierea solemn� a leg�m�ntului, copii si apoi oameni maturi �si spuneau p�n� la moarte surat�, vere, f�rtate, verisoar� si se comportau unul fat� de altul c� adev�rati frati si surori: se sf�tuiau �n cele mai intime si grele probleme ivite �n viat�, �si �mp�rt�- seau tainele, nu se c�s�toreau cu sor� sau cu fratele suratei sau f�rtatului, se ajutau si se ap�rau reciproc p�n� la sacrificiul suprem. �n unele zone din tar�, �nc� se mai p�streaz� obiceiul ca �n aceast� zi preotii s� mearg� la izvoarele de ap� pentru a le sfinti si cur�ta c� nu cumva s� permit� ad�postirea duhurilor rele prin preajma lor si se g�seau izvoare noi. Credinta spune c� acele f�nt�ni sfintite de Izvorul T�m�duirii nu vor seca �n perioadele secetoase. Se crede, de asemenea, c� ziua Izvorului T�m�duirii este, pentru f�nt�nari, cea mai bun� zi din an. �n aceast� zi, �n ad�ncuri, apele sunt zbuciumate, fac mult zgomot si izvoarele sunt mult mai usor de detectat. S�rb�toarea Izvorului T�m�duirii se tinea pentru m�ntuirea sufletelor, slobozirea izvoarelor mortilor, pentru a se deschide izvorul ploilor si vara s� fie umed�, pentru rodnicia plantelor, belsugul din cas�, �mpotriva pietrei sau grindinii. Cu aceast� ocazie nu se muncea pentru c� cine lucra era lovit de o boal� din care nu se mai destepta p�n� la moarte, boii nu se �njugau s� nu se �mboln�veasc� si s� moar�, nu se tesea nimic deoarece cu p�nza tesut� �n aceast� zi nu se �mbr�cau nici m�car cei morti, �ntruc�t, se spune, c� nu puteau fi primiti pe cealalt� lume. Bine�nteles c� �n lumea satului si �n ziua de Izvorul T�m�duirii se f�ceau de babele mestere practici de magie. Femeile f�r� copii l�sau �n biseric�, �n joia din S�pt�m�na Luminat� peste noapte, un vas cu ap�, pe care �l recuperau dup� slujba de vineri, ap� cu care prin sp�lare ritualic� se vindecau de toate neputintele. Tot aceste babe mestere asezau o can� cu ap� �n seara de joi sub un nuc sau un soc cu numele celui ce-l interesa c�t va mai tr�i. Dac� �n dimineata de Izvorul T�m�duirii se g�seau urme de p�m�nt acel om se apropia de sf�rsitul vietii p�m�ntene. Crestinii ortodocsi vin �n aceast� zi la biseric� pentru a lua parte la slujba de sfintire a apei, cunoscut� si sub numele de Agheasma Mic� asa c� oricine bea din ele sau le foloseste pentru a se sp�la �n zonele bolnave se poate bucura de o �nzdr�venire grabnic�. Bolnavilor li se recomand� ca �n aceast� sf�nt� zi s� se �mb�ieze sau s� se spele cu rou� de dimineat�. Tot acum se �d�deau cep� tuturor apelor, astfel �nc�t s� �si ast�mpere setea toti oamenii care nu avut parte de ap� nici pe p�m�nt, nici �n viata de pe cel�lalt t�r�m.

Dan Horgan

Bibliografie: � Adrian Fochi – �Datini si eresuri populare de la sf�rsitul secolului al XIX-lea�, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; � Arthur Gorovei – �Credinti si superstitii ale poporului rom�n�, Editura �Grai si Suflet – Cultur� National�, Bucuresti, 1995; � Antoaneta Olteanu – �Calendarele poporului rom�n�, Editura Paideia, 2001; � Elena Niculita Voronca – �Datinile si credintele poporului rom�n�, Editura Polirom, Iasi, 1998; � Gh. F. Ciausanu – �Superstitiile poporului rom�n�, Editura Saeculum, Bucuresti, 2005; � Ion Ghinoiu – �S�rb�tori si obiceiuri rom�nes ti�, Editura Elion, Bucuresti, 2002; � Ion Ghinoiu – �Obiceiuri populare de peste an�, Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997; � Ion Talos – �G�ndirea magico-religioas� la rom�ni�, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001; � Irina Nicolau – �Ghidul S�rb�torilor Rom�nesti�, Editura Humanitas, 1998; � Narcisa Stiuc� – �S�rb�toarea noastr� cea de toate zilele�, Editura �Cartea de Buzunar�, 2006; � Simion FIorea Marian – �S�rb�torile la rom�ni�, Editura �Grai si Suflet – Cultur� National�, 2001; � Tudor Pamfile – �S�rb�torile la rom�ni�, Editura �Saeculum I.O.�, Bucuresti, 1997; � �Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.