TRADITII DE FLORII

Una dintre cele mai frumoase, mai mari si totodat� mai asteptate s�rb�tori crestine al Postului Pascal, �Floriile�, denumit�, de asemenea, Duminica Floriilor, Duminica Patimilor sau Duminica Floriilor si a Patimilor Domnului, una dintre cele de peste an f�r� dat� exact�, ziua tuturor florilor. �nflorirea lor e lucrarea tainicei iubiri dintre ap�, consacrat simbol feminin, si foc, principiu masculin reprezentat de razele Soarelui. S�rb�toarea, ast�zi crestin�, poart� cu sine sincretismul vechilor festivit�ti romane dedicate zeitei Flora, cea care aducea prim�vara si d�ruia oamenilor mierea �mpreun� cu toate semintele florilor.

At�t �n Bizant, c�t si la curtile domnesti din T�rile Rom�ne, s�rb�toarea Floriilor se pr�znuia cu mult� solemnitate. Luau parte �mp�ratii cu demnitarii lor, c�rora li se �mp�rteau f�clii aprinse ca la Pasti. Duminica Floriilor, este o s�rb�- toare ce simbolizeaz� dorinta tuturor de a avea o viat� la fel de usoar�, frumoas� ca si florile, iar crengutele de salcie sfintite la Florii s� ne fereasc� de necazuri! Cu ziua de Florii �ncepe ultima s�pt�m�n� a Postului Pastilor �n care crestinii se preg�tesc s� �nt�mpine marea s�rb�toare a �nvierii lui Iisus. Duminica Patimilor reprezint� �florile virtutilor adunate �n timpul postului� lumina rug� ciunii, smerenia postirii, bun�tatea inimii milostive si darnice, cur�tenia mintii dob�ndit� prin poc�int�. Intrarea Domnului Iisus Hristos �n Ierusalim este singurul moment din viata Sa p�m�nteasc� �n care a acceptat s� fie aclamat ca �mp�rat smerit, �mplinind o proorocire din Vechiul Testament. Cu ramuri de fenic si m�slin �n m�ini l-a �nt�mpinat poporul pe Iisus, strig�nd: �Osana! Bine este cuv�ntat Cel ce vine �ntru numele Domnului!�. Duminica Floriilor este precedat� de s�mb�ta lui Laz�r, zi �n care Biserica pomeneste minunea �nvierii din morti a lui Laz�r s�v�rsit� de c�tre Domnul Iisus Hristos. Pe Muntele M�slinilor a rostit M�ntuitorul Cuv�ntarea despre viata vesnic� si a petrecut ultimele nopti de dinaintea mortii Sale. Tot aici, la poalele muntelui, �n Gr�dina Ghetsimani, a fost locul de liniste si rug�ciune pentru Iisus si ucenicii S�i dup� Cina cea de Tain�. Tot de pe Muntele M�slinilor a avut loc �n�ltarea la Cer a Domnului. S�rb�toarea este expresia unei lumi mitice de dinaintea istoriei, civilizatiei, legilor si a obiceiurilor. Este purt�toare de sperant�, ce tinde spre eternitate. S�rb�toarea este uniunea periodic� dintre om si fortele divine, exprim� proportia sacr� a existentei si asigur� o vesnic� �ntoarcere, �ntr-un trecut mitic. Biserica ortodox� celebreaz� de �Florii� intrarea M�ntuitorului �n Ierusalim. �n amintirea acestui moment �n aceast� zi se sfintesc la biseric� s�lcii spre a fi sfintite, transfer�ndu-li-se astfel propriet�ti apotropaice si purificare valabile pe durata �ntregului an. Substitut fitomorf al zeitei Flora si totodat� al ramurilor verzi cu care a fost primit Iisus �n Ierusalim, salcia devine unul dintre principalele elemente vegetale �nvestite cu sacralitate. Ramurile de la Florii sunt considerate simboluri ale fertilit�tii si vegetatiei de prim�var� pentru c� din aceast� zi pomii si florile �ncep a �nmuguri si a �nflori. Traditia spune c� Maica Domnului, vr�nd s� vad� pe Hristos r�stignit, a avut �n cale o ap�. S-a rugat de toate buruienile ca s� o treac�, si nici una n-a voit, numai salcia a �ntins o crac� si a trecut-o dincolo. Maica Domnului a binecuv�ntat-o, ca s� o duc� la biseric�, s-o slujeasc� preotii si s�-si faca secer�torii cing�tori cu ea contra durerilor de mijloc la seceratul gr�ului. Dup� sfintirea ramurilor de salcie se fac coronite si salbe ce se aseaz� la loc de cinste la ferestre, �n cas� la icoana Maicii Domnului si �n �locurile-prag� din gospod�rie cu rol apotropaic contra vr�jilor si deochiului sau pentru vindecarea anumitor boli, pentru sporul sem�n�turilor, al vitelor si al stupilor, dar poate fi p�strat� de leac, de dragoste, de sperietur�, de tr�snet furtun� sau cutremur. �n aceast� zi, crestinii se �ngrijesc de suflet spovedindu-se si �mp�rt�sinduse, �n acelasi timp, au grij� si de sufletul celor decedati, f�c�nd pomeni la biseric� si �ngrijind de morminte si orn�nd mormintele cu ramuri de salcie. Despre cei care se �mp�rt�sesc �n Duminica Floriilor se spune c� orice dorint� pe care sio pun �n momentul c�nd se apropie de preot, se va �ndeplini; �n aceast� zi se s�desc pomi pentru c� acestia s� se prind� usor si s� rodeasc�; dac� se atinge cu salcie sfintit� un obiect sau un animal preg�tit de v�nzare, se �mbulzesc cump�r�- torii la fel ca oamenii �n ziua de Florii dup� r�murele sfintite. Se mai spune c� tot ce se g�teste din peste �n aceasta zi are puteri t�m�duitoare. De aceea, cine m�n�nc� peste �n Duminica Floriilor se va lecui de orice boal� iar cine se va sp�la pe cap sau se va b�rbieri, va albi ca pomii. O alt� denumire dat� s�rb�torii de Florii este �Nunta urzicilor�, pentru c�, �n aceast� zi urzicile �nfloresc si nu mai sunt bune de m�ncat. Totodat� florilor culese �n aceast� zi trebuie s� li se cear� iertare.La sate gospodinele coc at�tea p�ini sau pl�cinte din f�in� de gr�u c�ti membri are familia. P�inile variaz� ca form� si m�rime conform v�rstei fiec�rui membru al familiei. Aceste copturi se �mpletesc cu mult� grij� iar pe deasupra se �nfrumuseteaz� cu cununi si cruci, o reminiscent� al cultului solar, ori alte figurine, tot din aluat, care mai apoi se dau de poman� la s�raci. �n ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune oglinda, �mpreun� cu o c�mas� curat� de �mbr�cat la Florii, sub un p�r altoit, p�n� a doua zi la r�s�ritul soarelui, oglinda fiind apoi folosit� la farmecele de dragoste si pentru s�n�tate. Mugurii de salcie, m�tisorii si busuioc sfintit se pun �n sc�ld�toarea fetelor mari. F�c�nd baie cu aceast� ap� vor avea p�r frumos si vor fi pl�cute fl�c�ilor. Dup� ce s-au sp�lat, toarn� aceast� ap� la r�d�cina unui p�r, zic�nd: �C�t de frumos e p�rul �nflorit, asa de frumoas� s� fiu si eu; cum se uit� oamenii la un p�r �nflorit, asa s� se uite si la mine!�. M�tisorii de salcie, gospodinele, �i mai pun sub pern�, �n hrana preg�tit�, se �ngroap� �n p�m�nt sau se arunc� �n foc. Fumul m�tisorilor arsi �mpr�stie grindina, tunetul si fulgerul. Acum se scotea zestrea din case si se aeriseau hainele. De Florii se str�ng numai fete la o cas�, �si depun inelele sau cerceii �ntr-o c�ldare cu ap� iar bijuteria scoas� de trei ori la r�nd, acea fat� devine goghie, adic� surata mai mare a tuturor. A doua zi de Pasti fiecare fat� se duce cu colaci la goghie si ea le aseaz� la mas�, mas� preg�tit� cu contributia tuturor fetelor. Se consider� c� asa cum este timpul �n ziua de Florii, asa va fi si la Pasti.�n ajunul sau s�mb�ta Floriilor, �n unele sate din zona B�rladului se mai p�streaz� �nc� obiceiul de a colinda de Florii. Obiceiul se desf�soar� de o ceat� de fete si b�ieti, structurat� dup� modelul colindatului. �n S�mb�ta Floriilor ansamblul folcloric �R�zesii� din Pogonesti colind� cu crengute de salcie sfintite la biseric� de preotul satului, apoi merg la fiecare cas�, c�nt� si ureaz� de bine si s�n�tate prin intermediul colindelor: �Azi pr�zhuim�, �A venit cel de sus� si �Iisus salcie �nalt�, povestesc despre Iisus. Cel primit cu slav� si ramuri de m�slin si fenic �n Ierusalim de aceleasi multimi care peste o s�pt�m�n� aveau s�-l r�stigneasc�. Ca de fiecare dat� c�nd vin colind�torii gazdele-i primesc cu drag. �i ascult� si �si �mpodobesc �mpreun� casa cu salcie sfintit�, se bucur� si sper�. Sper� si spun cu credint�: �V� astept�m si la anul!�. Asa cum �si amintesc b�- tr�nii satului drept multumire pentru aceast� prezentare colind�torii sunt r�spl�titi cu daruri: ou� crude nevopsite, f�in� de gr�u, fructe uscate, bomboane. Tocmai bune pentru preg�titul Sfintelor Pasti. Un sincer �La multi ani !� tuturor celor ce poart� nume de flori!

Dan Horgan