69% dintre profesorii de gimnaziu rom�ni, angajati pe perioad� nedeterminat�

Ponderea profesorilor din �nv�t�m�ntul gimnazial angajati cu contract de munc� pe perioad� nedeterminat� este �n Rom�nia de 69%, sub media la nivel international, care este de 83%, potrivit unui studiu international privind procesul de predare-�nv�tare.

Rezultatele Studiului International privind Procesul de Predare�nv�t are TALIS 2013, desf�surat in 34 de t�ri, arat� c�, in Romania, 69% dintre profesorii din inv�t�mantul gimnazial sunt femei. Varsta medie a profesorilor din inv�t�mantul gimnazial din Romania este de 42 de ani. Doar 14% dintre profesori au varsta sub 30 de ani, in timp ce 27% au peste 50 de ani. Romania se num�r� printre t�rile cu cel mai mic procentaj de profesori angajati cu contract de munc� pe durat� nedeterminat�. Astfel, 69% dintre profesorii din inv�t�mantul gimnazial (70% dintre femei si 67% dintre b�rbati) sunt angajati cu contract de munc� pe perioad� nedeterminat�, comparativ cu media la nivel international, care este de 83%. De asemenea, 92% dintre profesorii din inv�t�mantul gimnazial sunt angajati cu norm� intreag�, respectiv 93% dintre femei si 88% dintre b�rbati, potrivit rezultatelor studiului. Procentaje mai mici in ceea ce priveste num�rul profesorilor angajati cu contract de munc� pe perioad� nedeterminat� se inregistrea z�, intre t�rile participante la studiu, doar in Chile (63%) si in Abu Dhabi – Emiratele Arabe Unite (50%). �n Malaezia, toti profesorii sunt angajati cu contract de munc� pe perioad� nedeterminat�. Datele colectate in cadrul studiului mai arat� c�, in Romania, doar 24% dintre profesorii care lucreaz� cu norm� partial� se afl� in aceast� situatie deoarece a fost alegerea lor, restul de 76% neavand posibilitatea de a lucra cu norm� intreag�. Pe de alt� parte, in Danemarca, Franta, Olanda, Norvegia, Singapore si Anglia (Marea Britanie), marea majoritate a profesorilor care lucreaz� cu norm� intre 85-94% a ales aceast� form� de angajare. La nivel international, in medie, jum�tate dintre profesorii care lucreaz� cu norm� partial� se afl� in aceast� situatie deoarece a fost alegerea lor. Profesorii din inv�t�mantul gimnazial au, in medie, 16 ani de experient� in activitatea de predare, din care 10 ani in scoala in care erau la momentul administr�rii studiului. Rezultatele studiului mai arat� c� 66% dintre profesorii din inv�t�mantul gimnazial au absolvit studii universitare de licent�, iar 26% au studii universitare de master. Autorii studiului au mai conclu – zionat c� unele t�ri se confrunt� cu probleme importante legate de imb�tranirea cadrelor didactice, avand un segment semnificativ care se apropie de varsta pension�rii. De asemenea, s-a constatat c� varsta cadrelor didactice are leg�tur� cu momentul plec�rii profesorilor din unit�tile de inv�t�mant. Astfel, nivelurile de abandon tind s� fie mai mari in primii ani de predare si scad cu cat cadrele didactice practic� mai mult aceast� profesie. �n Romania, distributia profesorilor pe grupe de varst� este foarte apropiat� de distributia medie la nivel international. De asemenea, ponderea femeilor in randul profesorilor (69%) este practic identic� cu ponderea medie la nivel international (68%). �n ceea ce priveste intrarea profesorilor tineri (sub 30 de ani) in sistemul educational, situatia din Romania este asem�n�toare sau mai bun� decat media la nivel interna – tional, cu exceptia disciplinelor denumite generic, in studiu, „Stiinte” si „Tehnologii”. �n inv�t�mantul gimnazial din Romania, numai 6,6% dintre profesorii care au in incadrare cel putin o or� de „Stiinte” (Fizic�, Chimie, Biologie) au varsta sub 30 de ani. Acest procent este de jum�tate din cel mediu la nivel international (12,5%) pentru aceeasi grup� de varst� si aceeasi grup� de discipline, putand reprezenta un semnal de alarm� pentru viitorul asigur�rii personalului necesar pred�rii acestor discipline. Pe de alt� parte, 8,6% dintre profesorii care predau „Tehnologii” au varsta sub 30 de ani, procent sub media international� (11%). Procentaje mari de profesori sub 30 de ani (peste 20%) se inregistreaz�, in inv�t�mantul secundar inferior din Romania, la Limbi str�ine moderne si Latin�. O pondere de peste 15% la aceeasi grup� de varst� este si la grupele de discipline „Lectur�, exprimare scris� si literatur�”, „Arte”, „Educatie fizic�”, „Religie”, „Competente practice si vocationale”, potrivit studiului. �n t�rile participante la studiu, cadrele didactice au in medie 16 ani de experient� in predare, trei ani de experient� in alte roluri educationale si patru ani de experient� in alte domenii de activitate. �n medie, in aceste t�ri, o treime dintre toate cadrele didactice din inv�t�mantul secundar inferior au mai mult de 20 de ani de experient� in predare, reprezentand astfel o proportie semnificativ� a cadrelor didactice cu experient� bogat�. Din datele studiului mai rezult� c� la nivel international, in medie, 93% dintre cadrele didactice spun c� sunt preg�tite bine sau foarte bine pentru a preda continutul disciplinelor alese, iar 89% se consider� bine sau foarte bine preg�tite in ceea ce priveste pedagogia si componenta practic� a disciplinelor pe care le predau. Profesorii din Romania, al�turi de cei din Malaezia, se simt cel mai bine preg�titi dintre profesorii din t�rile participante la studiu. Astfel, 99,8% dintre profesori spun c� se simt bine sau foarte bine preg�titi in ceea ce priveste continutul disciplinei predate, iar 98,5% declar� c� sunt bine sau foarte bine preg�titi in ceea ce priveste pedagogia disciplinei predate. Aceste procente sunt peste mediile la nivel international, de 93,2% in ceea ce priveste continutul disciplinei predate, respectiv 88,9% in ce priveste pedagogia disciplinei predate. Profesorii din Finlanda si Japonia spun c� se simt cel mai slab preg�titi in aceste domenii. Spre exemplu, doar 72% dintre profesorii din Finlanda se declar� bine sau foarte bine preg�titi in ceea ce priveste continutul disciplinei predate si 64% se declar� bine sau foarte bine preg�titi in ceea ce priveste pedagogia disciplinei predate. Din aceste date rezult� c� educatia formal� a cadrelor didactice (inclusiv formarea initial�) nu ii ajut� doar s� se simt� mai bine preg�tite pentru activitatea lor, dar elementele specifice incluse in formarea respectiv�, cum ar fi continutul, formarea pedagogic� si practica la clas�, pot genera, de asemenea, o diferent� semnificativ�, mai spun autorii studiului.