Corneliu Zelea Codreanu s-a nscut n orasul Husi, la 13 septembrie 1899, a fost absolvent al Scolii primare de bieti nr. 1 din Husi (nu al Scolii nr. 2, asa cum se sugereaz n spirit amatorist si heirupist ntr-o recent lucrare), nscris n anul scolar 1911- 1912 n clasa a I-a a Gimnaziului Anastasie Panu (i-am publicat foile matricole cu situatia scolar din Husi n lucrarea Liceul Teoretic Cuza Vod din Husi, Vaslui, Editura Thalia, 2003, p. 30- 31), admis n 1912-1913 la Scoala Militar de la Mnstirea Dealul, revine la Gimnaziul din Husi n anul scolar 1916-1917, de unde merge la Liceul din Dorohoi (a se vedea adresa din 23 septembrie 1917). Figura sa emblematic pentru extrema dreapt romneasc a fascinat si fascineaz numerosi ziaristi, istorici, studenti, profesori, simpli admiratori ai muzei Clio si pe cei nregimentati politic Miscrii. n timpul cercetrilor din Arhivele Nationale Istorice Centrale din Bucuresti, am lecturat o serie de dosare n care am gsit numeroase informatii privitoare la viata politic din Husi si despre familia Codreanu. Oferim spre lectur traducerea articolului intitulat Nu cred n desfsurarea unei revolutii n Romnia, publicat n ziarul polonez Kurier Poranny, Varsovia, nr. 266, din 25 septembrie 1934, n care este reprodus interviul luat lui Corneliu Zelea Codreanu de ctre reporterul Ion Radziminski. Traducerea amintit este transmis la 4 octombrie 1934 de Inspectoratul Regional de Politie Cernuti directorului general al Politiei Bucuresti, cu specificatia: Biroul de cenzur de pe lng Prefectura de judet avizat de noi a dispus confiscarea ziarului sus citat. Reporterul polonez surprinde realittile de dup asasinarea primului ministru I. G. Duca si vizita de la palatul generalului Gheorghe Cantacuzino – Grnicerul, care n urma scrisorii lui Corneliu Zelea Codreanu din 10 decembrie 1934 va forma un partid, numit Totul pentru Tar, nscris la tribunal la 20 martie 1935. Sunt identificate elementele doctrinei legionare, precum nationalism, antisemitism (utilizarea de expresii jignitoare la adresa evreilor), ortodoxism, munc, antiparlamentarism, purificarea vietii politice, reformarea statului, desfiintarea somajului, atitudinea promonarhist. Munca legionarilor la diverse obiective, mai ales biserices ti, a fost surprins de reporterul polonez. n discutiile personale pe care le-am avut cu cabanierul de la Raru prin anii 2000- 2004, acesta invoca cu mndrie aportul legionarilor si asigurarea administratiei pn la instaurarea regimului comunist. n muntii Raru s-a organizat rezistenta anticomunist de legionari.
TRADUCERE
Crezul politic al conductorului Grzii de Fier. Nu crede n desfsurarea unei revolutiuni n Romnia. Bucuresti – Septemvrie. nainte de plecarea n Romnia am avut o discutie cu unul din fruntasii cotidienelor politice polone, mi-a zis: Te-as sftui s dai o atentie Grzii de Fier. Ea poate provoca la orice moment o revolutie n tar. Revolutie n Romnia? Aceast ntrebare pus locuitorilor din Bucuresti si provincie a strnit de fiecare dat un surs de mirare. Primul moment de baz care este contra ipotezei de revolutie este convingerea politicienilor si lipsa de credint n vreun oarecare ideal. Afar de aceasta din membrii partidului trnesc nu pot fi socotiti 100% simpatizatorii lui Maniu sau chiar membrii ai partidului. Astzi se vorbeste de Maniu si cu toate c nu sunt multumiti cu regimul liberalilor, totusi nu se stie ce va fi mine. n continuare, alte momente care mrturisesc n contra posibilittii unei revolutiuni este buntatea sufleteasc si linistea locuitorilor Romniei. Cel mai bine este s nu crezi n vorbe goale, ci s cauti s afli adevrul chiar de la izvor, dac este posibil o revolutie n Romnia sau nu. Doresc s am o discutie cu conductorul Grzii de Fier C. Z. Codreanu, care lucru ns este foarte anevoios din cauz c dup asasinarea lui Duca si dovedirea c Constantinescu1 fcea parte din G(arda) fr F(ier), Garda de Fier a fost dizolvat. Asta nu nseamn ns c ea a ncetat s fiinteze. M conving de aceasta imediat mpreun cu tovarsul meu, membru n G(arda) de F(ier), cnd venim n curtea palatului printului Cantacuzino, din strada Imprimeriei, No. 3. n curte se gsesc mai multi brbati de diferite vrste care rspund cu gesturi teatrale la salutul tovarsului meu. Acesta este o combinatie ntre salutul fascist si germanicul Heil. Deodat se ridic un om tnr cam de 36 de ani – este C. Zelea Codreanu, omul n jurul cruia s-a tesut ntreaga legend n domeniul cstigrii sufletului poporului romnesc. Intrm n palatul lui Cantacuzino. ntr-o ncpere aranjat pentru sedinte, C. Z. Codreanu ia loc lng un mic birou, iar eu l privesc cu atentie. Este un tip foarte interesant. Cel mai caracteristic semn i sunt ochii, ochii unui vizionar si mistic, cu ai cror privire influenteaz si convinge pe partizanii si. Expresia fetei este a unui lucrtor si nimeni n-ar putea c este Dr. jurist la Univ(ersitatea) din Grenoble. Are vocea unui nscut comandant si demagog. Vorbeste scurt si concis. La ntrebarea mea referitoare la posibilitatea unei revolutiuni n Romnia, Codreanu dup un timp de gndire mi rspunde: ntreaga strintate crede c eu voiesc s fac revolutia n Romnia? Este interesant. n aceast prere nu rezid niciun pic de adevr. Eu ca comandantul Grzii de Fier sunt un pronuntat adversar al revolutiunii si a accesoriilor ei, mpuscturi si detonatiuni de bombe. Nu cred n stabilitatea situatiunilor create de revolutie. Pentru a face revolutie trebui s ai n spatele tu toat armata si politia. Guvernul mgarilor si a imbecililor Fey si Dolfuss au reusit s suprime dou revolutiuni, cea nat(ional) socialist si socialist. Ct priveste pe mine, apoi eu am o mai bun prere despre guvernul nostru. Pe D(umnea)ta te pot asigura c nici astzi si niciodat nu voi organiza o revolutie si vrsri de snge. Luptm pentru lucruri de tot deosebite. Mergem pe alte ci la ocuparea puterii. Voim s cstigm sufletele tranilor nostri. Dorim s realiz m o revolutie sufleteasc n sufletul poporului romn si s-l apropiem de idealul Grzii de Fier, Romnia Mare a Romnilor, si aceast lozinc va fi repetat de la Dunre la Carpati si apoi la mare. Revolutia poporului romn nu va fi cea a vreunui partid. Ea va fi redesteptarea spontan a poporului n contra msurilor murdare si a anarhiei. Dar pentru realizarea acestei revolutiuni este nevoie de ani ntregi. Ani ntregi? Aceasta nu pentru noi. Noi avem n urma noastr tot tineretul, care formeaz sarea pmntului. Dup 3 ani vei veni n Romnia; o Romnie schimbat si altfel dect cea de de astzi. O Romnie nou. Vor ajunge 3 ani, sustine Codreanu. Convorbirea noastr a fost ntrerupt prin intrarea a doi bieti. Unul tnr n haine de elev. Acesta este, zice Codreanu, fratele gardistului ucis la Constanta si noi l trimitem acum mai departe la scoal. Cnd va creste va fi un om destoinic. Codreanu n-a mai spus c pe mormntul gardistului ucis, a jurat c sngele acestuia va fi rzbunat n cel mai scurt timp. Aceast rzbunare s-a manifestat n asasinarea lui Duca. n ultimul timp, zice Codreanu, am tinut o cuvntare pe care a ascultat-o ntreaga Bucovin. Pe muntele Raru, 150 de gardisti au constituit o cas de adpost, spnd peste 540 mii de klg. de pmnt. Zilnic veneau oamenii s vad cum lucrau si s stea la sfat cu noi. Ei au stat cu noi la mas si apoi plecau pe la satele lor povestind despre lucrul pe care-l fac gardistii, pentru adpostul tranilor. Lucrm n sudori de snge, avem fermele noastre, avem crmidrie si ajutm poporul srac, fcndu-i si reparndu-i gospodriile. Aceasta a fost cea mai original cuvntare. Aceasta este tactica de cstigare a sufletului romnesc. Care este programul Grzii de Fier n caz de ocupare a puterii? nainte de toate vom proceda la reformarea statului. Vom desfiinta clicile anarhiste si parlamentarismul. De altfel, pn la acel timp din partidele politice vor rmne epigonii. Purificarea atmosferei politice, conducerea statului de mini curate, realizarea unei reforme corespunztoare jidovesti si desfiintarea somajului, acestea sunt postulatele noastre. Pe lng reformarea parlamentului, cea mai important chestiune este cea jidoveasc. Trebuie s facem loc si pentru avocatii, doctorii, inginerii, etc, romnii, care acum mor de foame. Si Regele? Esti D(umnea)ta dusmanul monarhiei? Le roi est un chique tipe. Este un romn, un om inteligent2. Nu suntem dus- manii si, ci din contra suntem monarhisti declarati. Cantacuzino ne ntrerupe, zicndu-mi (c) sunt nc multe chestiuni arztoare care urmeaz a fi rezolvate. La luare de rmas bun, Corneliu Z. Codreanu mi-a oferit fotografia sa. Cantacuzino privind fotografia fcu o mic observatie: D(omnu)le Cpitan acum este anul 1934 si nu 1937, trebuie corectat. Nu! Am scris aceasta intentionat: Invite 19373. Aceasta ti va servi drept pasaport cnd voiu avea onoarea s te salut. Codreanu nu rde cnd rosteste aceste cuvinte, ci din contra crede ferm n realizarea lor. Codreanu este n vrst de 36 de ani, o vrst bogat n ntmpl ri si fapte. Acuma, ca student a mpuscat la Iasi pe Prefectul de Politie4. Pe urm, dup ce a fost eliberat din puscrie pentru acest fapt, a ntemeiat la Bucuresti n anul 19275 o societate studen- teasc pe care din anul 1931 a transformat-o n Garda de Fier6. Din fire fiind mistic si vizionar n lupta pentru cstigarea sufletului tranului romnesc se foloseste de cuvinte si expresiuni demagogice. mbrcat n haine trnesti si clare pe un cal alb viziteaz diferite sate. n fata bisericii se opreste, descalec, ngenuncheaz si bate 50 de metanii, rostind de fiecare dat 50 de milioane. n timpul acesta se adun n jurul su tranii satului si-l ntreab apoi ce nseamn aceasta. Atuncea el le explic c dusmanii trii au voit s-i dea 50 milioane lei ca s trdeze Patria. Pentru mine ns patria este mai scump, dect miliarde, tranii adunati apoi ncalec si pleac. n urma lui vin tinerii gardisti, care n mod gratuit ajut oamenilor la gospodrii, la construiri de poduri, case si biserici. Iar cnd Politia sau jandarmeria vin s-i scoat din sate, ei se culc si organelor de sigurant nu le rmne altceva de fcut, dect s-i trie de picioare. Acest procedeu strneste nemultumiri n snul tranilor si contribuie la cstigarea simpatiilor n folosul lui Codreanu. Codreanu, dac organizatia Grzii de Fier n-ar fi fost dizolvat, atunci ar fi avut pn la 50 de mandate. De drept organizatia este dizolvat, de fapt ns este activat pe ascuns mai departe, folosindu-se de simpatia poporului. V rog s s m credeti mi zise unul din proeminentii oameni politici din Romnia c n scurt vreme vor surveni mari schimbri politice, care vor avea ca urmare recunoasterea Grzii de Fier. Astfel, n scurt vreme, cel trziu un an, Codreanu va avea pn la 100 de mandate. ANIC, Fond Ministerul de Interne. Diverse, dosar 17 / 1934, vol. II, f. 95-96 v.
Costin Clit
NOTE:
_________________________
1 I. G. Duca a fost asasinat de trei legionari (Nicadorii) la 29 decembrie 1933 pe peronul grii Sinaia. Asasinii devin eroi ai miscrii legionare si li se dedic Cntecul Nicadorilor. Garda de Fier a fost scoas n afara legii prin jurnalul Consiliului de Ministri din 9 decembrie 1933. Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier si Gruparea Corneliu Zelea Codreanu nu erau nscrise la Tribunal si deci nu puteau fi dizolvate (conform constatrii guvernului). Pe 10 decembrie 1933 se aplic hotrrea din 9 decembrie 1933 si Gruprii Corneliu Zelea Codreanu. 2 Carol al II-lea, cruia legionarii i-au organizat manifestatiile de primire din 6 iunie 1930, va deveni dusmanul de moarte al legionarilor. n februarie 1937, n urma ntlnirii dintre Rege si liderul legionar, survine ruptura definitiv ntre cele dou prti. Corneliu Zelea Codreanu refuz oferta Regelui de-al fi proclamat cpitanul Miscrii n schimbul functiei de sef al guvernului pentru liderul legionar. La 29/30 noiembrie 1938 s-a produs asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu, a Nicadorilor si Decemvirilor, n timp ce erau transportati din nchisoarea de la Rmnicu Srat la cea din Jilava. 3 La alegerile din decembrie 1937 partidul Totul pentru Tar ofer o adevrat surpriz, prin obtinerea a 478378 voturi (15,58% din totalul acestora). Istoricii oficiali ai Miscrii sustin cstigarea alegerilor de legionari. 4 La 25 octombrie 1924, avocatul Corneliu Zelea Codreanu l-a mpuscat n sala tribunalului din Iasi pe C. Manciu, prefectul de politie, cu o lovitur de revolver aplicat pe la spate. 5 Organizatia Legiunea Arhanghelul Mihail a fost nfiintat la 24 iulie 1927. La alegerile parlamentare din iulie 1927 se prezint sub numele de Gruparea Corneliu Zelea Codreanu si obtine 0,39% din totalul voturilor. 6 Corneliu Zelea Codreanu a decis n aprilie 1930 nfiintarea Grzii de Fier, care dup Horia Sima nu era dect o alt denumire a Miscrii.
