Corneliu Zelea Codreanu s-a nãscut în orasul Husi, la 13 septembrie 1899, a fost absolvent al Scolii primare de bãieti nr. 1 din Husi (nu al Scolii nr. 2, asa cum se sugereazã în spirit amatorist si „heirupist“ într-o recentã lucrare), înscris în anul scolar 1911- 1912 în clasa a I-a a Gimnaziului „Anastasie Panu“ (i-am publicat foile matricole cu situatia scolarã din Husi în lucrarea „Liceul Teoretic „Cuza Vodã“ din Husi, Vaslui“, Editura Thalia, 2003, p. 30- 31), admis în 1912-1913 la Scoala Militarã de la Mãnãstirea Dealul, revine la Gimnaziul din Husi în anul scolar 1916-1917, de unde merge la Liceul din Dorohoi (a se vedea adresa din 23 septembrie 1917). Figura sa emblematicã pentru extrema dreaptã româneascã a fascinat si fascineazã numerosi ziaristi, istorici, studenti, profesori, simpli admiratori ai muzei Clio si pe cei înregimentati politic Miscãrii. În timpul cercetãrilor din Arhivele Nationale Istorice Centrale din Bucuresti, am lecturat o serie de dosare în care am gãsit numeroase informatii privitoare la viata politicã din Husi si despre familia Codreanu. Oferim spre lecturã traducerea articolului intitulat „Nu cred în desfãsurarea unei revolutii în România“, publicat în ziarul polonez „Kurier Poranny“, Varsovia, nr. 266, din 25 septembrie 1934, în care este reprodus interviul luat lui Corneliu Zelea Codreanu de cãtre reporterul Ion Radziminski. Traducerea amintitã este transmisã la 4 octombrie 1934 de Inspectoratul Regional de Politie Cernãuti directorului general al Politiei Bucuresti, cu specificatia: „Biroul de cenzurã de pe lângã Prefectura de judet avizatã de noi a dispus confiscarea ziarului sus citat“. Reporterul polonez surprinde realitãtile de dupã asasinarea primului ministru I. G. Duca si vizita de la palatul generalului Gheorghe Cantacuzino – Grãnicerul, care în urma scrisorii lui Corneliu Zelea Codreanu din 10 decembrie 1934 va forma un partid, numit Totul pentru Tarã, înscris la tribunal la 20 martie 1935. Sunt identificate elementele doctrinei legionare, precum nationalism, antisemitism (utilizarea de expresii jignitoare la adresa evreilor), ortodoxism, muncã, antiparlamentarism, „purificarea“ vietii politice, reformarea statului, desfiintarea somajului, atitudinea promonarhistã. Munca legionarilor la diverse obiective, mai ales biserices ti, a fost surprinsã de reporterul polonez. În discutiile personale pe care le-am avut cu cabanierul de la Rarãu prin anii 2000- 2004, acesta invoca cu mândrie aportul legionarilor si asigurarea administratiei pânã la instaurarea regimului comunist. În muntii Rarãu s-a organizat rezistenta anticomunistã de legionari.
TRADUCERE
„Crezul politic al conducãtorului „Gãrzii de Fier“. Nu crede în desfãsurarea unei revolutiuni în România. Bucuresti – Septemvrie. Înainte de plecarea în România am avut o discutie cu unul din fruntasii cotidienelor politice polone, mi-a zis: „Te-as sfãtui sã dai o atentie „Gãrzii de Fier“. Ea poate provoca la orice moment o revolutie în tarã“. Revolutie în România? Aceastã întrebare pusã locuitorilor din Bucuresti si provincie a stârnit de fiecare datã un surâs de mirare. Primul moment de bazã care este contra ipotezei de revolutie este convingerea politicienilor si lipsa de credintã în vreun oarecare ideal. Afarã de aceasta din membrii partidului tãrãnesc nu pot fi socotiti 100% simpatizatorii lui Maniu sau chiar membrii ai partidului. Astãzi se vorbeste de Maniu si cu toate cã nu sunt multumiti cu regimul liberalilor, totusi nu se stie ce va fi mâine. În continuare, alte momente care mãrturisesc în contra posibilitãtii unei revolutiuni este bunãtatea sufleteascã si linistea locuitorilor României. Cel mai bine este sã nu crezi în vorbe goale, ci sã cauti sã afli adevãrul chiar de la izvor, dacã este posibilã o revolutie în România sau nu. Doresc sã am o discutie cu conducãtorul „Gãrzii de Fier“ C. Z. Codreanu, care lucru însã este foarte anevoios din cauzã cã dupã asasinarea lui Duca si dovedirea cã Constantinescu1 fãcea parte din G(arda) fr F(ier), Garda de Fier a fost dizolvatã. Asta nu înseamnã însã cã ea a încetat sã fiinteze. Mã conving de aceasta imediat împreunã cu tovarãsul meu, membru în G(arda) de F(ier), când venim în curtea palatului printului Cantacuzino, din strada Imprimeriei, No. 3. În curte se gãsesc mai multi bãrbati de diferite vârste care rãspund cu gesturi teatrale la salutul tovarãsului meu. Acesta este o combinatie între salutul fascist si germanicul Heil. Deodatã se ridicã un om tânãr cam de 36 de ani – este C. Zelea Codreanu, omul în jurul cãruia s-a tesut întreaga legendã în domeniul câstigãrii sufletului poporului românesc. Intrãm în palatul lui Cantacuzino. Într-o încãpere aranjatã pentru sedinte, C. Z. Codreanu ia loc lângã un mic birou, iar eu îl privesc cu atentie. Este un tip foarte interesant. Cel mai caracteristic semn îi sunt ochii, ochii unui vizionar si mistic, cu ai cãror privire influenteazã si convinge pe partizanii sãi. Expresia fetei este a unui lucrãtor si nimeni n-ar putea cã este Dr. jurist la Univ(ersitatea) din Grenoble. Are vocea unui nãscut comandant si demagog. Vorbeste scurt si concis. La întrebarea mea referitoare la posibilitatea unei revolutiuni în România, Codreanu dupã un timp de gândire îmi rãspunde: Întreaga strãinãtate crede cã eu voiesc sã fac revolutia în România? Este interesant. În aceastã pãrere nu rezidã niciun pic de adevãr. Eu ca comandantul Gãrzii de Fier sunt un pronuntat adversar al revolutiunii si a accesoriilor ei, împuscãturi si detonatiuni de bombe. Nu cred în stabilitatea situatiunilor create de revolutie. Pentru a face revolutie trebui sã ai în spatele tãu toatã armata si politia. Guvernul mãgarilor si a imbecililor Fey si Dolfuss au reusit sã suprime douã revolutiuni, cea nat(ional) socialistã si socialistã. Cât priveste pe mine, apoi eu am o mai bunã pãrere despre guvernul nostru. Pe D(umnea)ta te pot asigura cã nici astãzi si niciodatã nu voi organiza o revolutie si vãrsãri de sânge. Luptãm pentru lucruri de tot deosebite. Mergem pe alte cãi la ocuparea puterii. Voim sã câstigãm sufletele tãranilor nostri. Dorim sã realizã m o revolutie sufleteascã în sufletul poporului român si sã-l apropiem de idealul „Gãrzii de Fier“, „România Mare a Românilor“, si aceastã lozincã va fi repetatã de la Dunãre la Carpati si apoi la mare. Revolutia poporului român nu va fi cea a vreunui partid. Ea va fi redesteptarea spontanã a poporului în contra mãsurilor murdare si a anarhiei. Dar pentru realizarea acestei revolutiuni este nevoie de ani întregi. Ani întregi? Aceasta nu pentru noi. Noi avem în urma noastrã tot tineretul, care formeazã sarea pãmântului. Dupã 3 ani vei veni în România; o Românie schimbatã si altfel decât cea de de astãzi. O Românie nouã. Vor ajunge 3 ani, sustine Codreanu. Convorbirea noastrã a fost întreruptã prin intrarea a doi bãieti. Unul tânãr în haine de elev. Acesta este, zice Codreanu, fratele gardistului ucis la Constanta si noi îl trimitem acum mai departe la scoalã. Când va creste va fi un om destoinic. Codreanu n-a mai spus cã pe mormântul gardistului ucis, a jurat cã sângele acestuia va fi rãzbunat în cel mai scurt timp. Aceastã rãzbunare s-a manifestat în asasinarea lui Duca. În ultimul timp, zice Codreanu, am tinut o cuvântare pe care a ascultat-o întreaga Bucovinã. Pe muntele Rarãu, 150 de gardisti au constituit o casã de adãpost, sãpând peste 540 mii de klg. de pãmânt. Zilnic veneau oamenii sã vadã cum lucrau si sã stea la sfat cu noi. Ei au stat cu noi la masã si apoi plecau pe la satele lor povestind despre lucrul pe care-l fac gardistii, pentru adãpostul tãranilor. Lucrãm în sudori de sânge, avem fermele noastre, avem cãrãmidãrie si ajutãm poporul sãrac, fãcându-i si reparându-i gospodãriile. Aceasta a fost cea mai originalã cuvântare. Aceasta este tactica de câstigare a sufletului românesc. Care este programul Gãrzii de Fier în caz de ocupare a puterii? Înainte de toate vom proceda la reformarea statului. Vom desfiinta clicile anarhiste si parlamentarismul. De altfel, pânã la acel timp din partidele politice vor rãmâne epigonii. Purificarea atmosferei politice, conducerea statului de mâini curate, realizarea unei reforme corespunzãtoare jidovesti si desfiintarea somajului, acestea sunt postulatele noastre. Pe lângã reformarea parlamentului, cea mai importantã chestiune este cea jidoveascã. Trebuie sã facem loc si pentru avocatii, doctorii, inginerii, etc, românii, care acum mor de foame. Si Regele? Esti D(umnea)ta dusmanul monarhiei? Le roi est un chique tipe. Este un român, un om inteligent2. Nu suntem dus- manii sãi, ci din contra suntem monarhisti declarati. Cantacuzino ne întrerupe, zicându-mi (cã) sunt încã multe chestiuni arzãtoare care urmeazã a fi rezolvate. La luare de rãmas bun, Corneliu Z. Codreanu mi-a oferit fotografia sa. Cantacuzino privind fotografia fãcu o micã observatie: D(omnu)le Cãpitan acum este anul 1934 si nu 1937, trebuie corectat. Nu! Am scris aceasta intentionat: „Invite 1937“3. Aceasta îti va servi drept pasaport când voiu avea onoarea sã te salut. Codreanu nu râde când rosteste aceste cuvinte, ci din contra crede ferm în realizarea lor. Codreanu este în vârstã de 36 de ani, o vârstã bogatã în întâmplã ri si fapte. Acuma, ca student a împuscat la Iasi pe Prefectul de Politie4. Pe urmã, dupã ce a fost eliberat din puscãrie pentru acest fapt, a întemeiat la Bucuresti în anul 19275 o societate studen- teascã pe care din anul 1931 a transformat-o în Garda de Fier6. Din fire fiind mistic si vizionar în lupta pentru câstigarea sufletului tãranului românesc se foloseste de cuvinte si expresiuni demagogice. Îmbrãcat în haine tãrãnesti si cãlare pe un cal alb viziteazã diferite sate. În fata bisericii se opreste, descalecã, îngenuncheazã si bate 50 de metanii, rostind de fiecare datã „50 de milioane“. În timpul acesta se adunã în jurul sãu tãranii satului si-l întreabã apoi ce înseamnã aceasta. Atuncea el le explicã cã dusmanii tãrii au voit sã-i dea 50 milioane lei ca sã trãdeze Patria. Pentru mine însã patria este mai scumpã, decât miliarde, tãranii adunati apoi încalecã si pleacã. În urma lui vin tinerii gardisti, care în mod gratuit ajutã oamenilor la gospodãrii, la construiri de poduri, case si biserici. Iar când Politia sau jandarmeria vin sã-i scoatã din sate, ei se culcã si organelor de sigurantã nu le rãmâne altceva de fãcut, decât sã-i târâie de picioare. Acest procedeu stârneste nemultumiri în sânul tãranilor si contribuie la câstigarea simpatiilor în folosul lui Codreanu. Codreanu, dacã organizatia Gãrzii de Fier n-ar fi fost dizolvatã, atunci ar fi avut pânã la 50 de mandate. De drept organizatia este dizolvatã, de fapt însã este activatã pe ascuns mai departe, folosindu-se de simpatia poporului. Vã rog sã sã mã credeti îmi zise unul din proeminentii oameni politici din România cã în scurtã vreme vor surveni mari schimbãri politice, care vor avea ca urmare recunoasterea Gãrzii de Fier. Astfel, în scurtã vreme, cel târziu un an, Codreanu va avea pânã la 100 de mandate“. ANIC, Fond Ministerul de Interne. Diverse, dosar 17 / 1934, vol. II, f. 95-96 v.
Costin Clit
NOTE:
_________________________
1 I. G. Duca a fost asasinat de trei legionari (Nicadorii) la 29 decembrie 1933 pe peronul gãrii Sinaia. Asasinii devin eroi ai miscãrii legionare si li se dedicã „Cântecul Nicadorilor“. Garda de Fier a fost scoasã în afara legii prin jurnalul Consiliului de Ministri din 9 decembrie 1933. Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier si Gruparea Corneliu Zelea Codreanu nu erau înscrise la Tribunal si deci nu puteau fi dizolvate (conform constatãrii guvernului). Pe 10 decembrie 1933 se aplicã hotãrârea din 9 decembrie 1933 „si Grupãrii Corneliu Zelea Codreanu“. 2 Carol al II-lea, cãruia legionarii i-au organizat manifestatiile de primire din 6 iunie 1930, va deveni dusmanul de moarte al legionarilor. În februarie 1937, în urma întâlnirii dintre Rege si liderul legionar, survine ruptura definitivã între cele douã pãrti. Corneliu Zelea Codreanu refuzã oferta Regelui de-al fi proclamat „cãpitanul“ Miscãrii în schimbul functiei de sef al guvernului pentru liderul legionar. La 29/30 noiembrie 1938 s-a produs asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu, a Nicadorilor si Decemvirilor, în timp ce erau transportati din închisoarea de la Râmnicu Sãrat la cea din Jilava. 3 La alegerile din decembrie 1937 partidul Totul pentru Tarã oferã o adevãratã surprizã, prin obtinerea a 478378 voturi (15,58% din totalul acestora). Istoricii oficiali ai Miscãrii sustin câstigarea alegerilor de legionari. 4 La 25 octombrie 1924, avocatul Corneliu Zelea Codreanu l-a împuscat în sala tribunalului din Iasi pe C. Manciu, prefectul de politie, cu o loviturã de revolver aplicatã „pe la spate“. 5 Organizatia Legiunea Arhanghelul Mihail a fost înfiintatã la 24 iulie 1927. La alegerile parlamentare din iulie 1927 se prezintã sub numele de „Gruparea Corneliu Zelea Codreanu“ si obtine 0,39% din totalul voturilor. 6 Corneliu Zelea Codreanu a decis în aprilie 1930 înfiintarea Gãrzii de Fier, care dupã Horia Sima nu era „decât o altã denumire a Miscãrii“.
