Peste 50 la sutã dintre români oferã bani sau atentii tuturor categoriilor de personal medico-sanitar, de la medici si asistente, la brancardieri, agenti de pazã si laboranti, relevã un studiu coordonat de Ministerul Sãnãtãtii si Asociatia pentru Implementarea Democratiei.
Studiul din 2014 coordonat de Ministerul Sãnãtãtii si Asociatia pentru Implementarea Democratiei (AID) si care a fost aplicat la nivel national de CSOP relevã faptul cã fenomenul coruptiei din sistemul de sãnãtate vizeazã cadrele medico-sanitare, personalul de conducere si administrativ, dar si pacientii, care întretin situatia prin oferirea de atentii sau bani. Potrivit cercetãrii, mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sãnãtate în anul anterior recunosc cã au oferit atentii sau bani personalului medical. Pe durata ultimei spitalizãri, 37 la sutã dintre respondenti au oferit bani sau atentii medicilor, 34% asistentelor si 25% infirmierelor, potrivit declaratiilor acestora, în timp ce 14% dintre respondenti declarã cã au oferit bani sau atentii si cadrelor auxiliare (brancardieri, agenti de pazã, laboranti s.a.). Rezultatele cercetãrii evidentiazã faptul cã mai mult de 50 la sutã dintre pacienti au oferit în mod voluntar astfel de „stimulentea tuturor categoriilor de personal medico-sanitar. În acelasi timp, conform studiului, astfel de „stimulentea au fost solicitate si pentru sau de cãtre unii medici din spitale printr-o conditionare directã de cãtre medic, sau indirect, de cãtre asistentã pentru medic, de cãtre infirmierã pentru medic sau de cãtre personalul auxiliar pentru medic. În aproximativ 10 la sutã dintre cazuri în care pacientii internati au oferit bani sau atentii medicilor, aceasta s-a fãcut la solicitarea medicului, relevã studiul. Un procent similar dintre asistentele si dintre infirmierele (între 8% si 10%), care au primit bani sau atentii, au solicitat acest lucru. Principalele motive pentru care respondentii au oferit bani sau atentii sunt legate, în primul rând, de dorinta de a beneficia de consultatii medicale mai amãnuntite (mai mult de 50% dintre respondenti), dar si de a recompensa personalul medico-sanitar pentru serviciile prestate, de a nu sta la coadã, de a obtine mai rapid rezultatele analizelor/ investigatiilor sau pentru a beneficia de internare. Desi considerã, pe de-o parte, cã aceastã practicã nu ar trebui sã existe si cã nu este un gest normal, pe de altã parte pacientii afirmã cã sãnãtatea lor depinde de acest gest sau cã aceastã practicã reprezintã o formã de recompensare a muncii personalului medical. Mai mult, unii dintre respondentii care au oferit atentii sau bani nu vãd nimic gresit în aceste practici. În ceea ce priveste perceptiile referitoare la cauzele fenomenului de coruptie în sistemul public de sãnãtate cu referire la personalul medical, mai mult de jumãtate dintre respondenti au apreciat cã medicii români nu sunt motivati sã rãmânã sã profeseze în tarã fãrã a fi corupti (neînregistrându-se diferente comparativ cu studiul derulat în 2013). Potrivit cercetãrii, solutionarea problemei plãtilor informale oferite de cãtre pacienti personalului medical ar putea fi rezolvatã prin existenta unui sistem de asigurãri care sã acopere confortul si atentia pe care pacientii si le doresc (29%), prin sanctionarea cadrelor medico-sanitare care acceptã aceste plãti (17%), prin realizarea de controale mai dese la nivelul cadrelor medico-sanitare (15%), dar si printr-un sistem de plãti directe, transparente (coplatã) (14%). Pentru a nu deveni corupti, respondentii au apreciat cã suma minimã netã cu care ar trebui plãtiti medicii ar trebui sã fie între 2.271 lei în medie pentru medicii rezidenti si 5.606 lei în medie pentru chirurgii din spitale. Veniturile (salariile) minime nete care ar trebui oferite medicilor se coreleazã cu nivelul de venituri si de studii al respondent ilor. Cu cât nivelul de instruire si venitul subiectului creste, cu atât salariul care ar trebui oferit medicului creste, a relevat studiul citat.Referitor la cauzele identificate de respondenti pentru nivelul sporit de coruptie perceputã în cadrul sistemului public de sãnãtate, au fost identificati o serie de factori: legislativi, administrativi, de control si de naturã personalã. Dintre factorii legislativi, respondentii au apreciat cã principalele cauze care stau la baza aparitiei coruptiei în sistemul sanitar sunt: alocarea pentru acest sistem a unui procent insuficient de fonduri din bugetul de stat (42% dintre respondenti), precum si absenta legislatiei axate pe mãsuri de prevenire a fenomenului (35%). Dintre factorii administrativi, un sfert dintre respondenti au apreciat cã fenomenul coruptiei este favorizat de nivelul scãzut de salarizare din sistemul public de sãnãtate, 20% au reclamat birocratia excesivã, iar 17% au reclamat incompetenta personalului de conducere. În ceea ce priveste factorii de control, 50% au apreciat cã fenomenul coruptiei este favorizat de insuficienta mãsurilor de sanctionare a personalului corupt, iar 45% de ineficienta structurilor de control din sistemul medical. Dintre factorii de naturã personalã, 33% dintre respondenti au reclamat ca factor favorizant obisnuinta pacientilor de a oferi bani sau atentii, 29% recunoscând cã fenomenul coruptiei poate fi favorizat si de „complicitateaa pacientilor, în timp ce 27% fac referire si la lipsa integritãtii personalului din serviciile de sãnãtate. Analizând gradul de cunoastere a legislatiei privitoare la semnalarea cazurilor de coruptie, un alt aspect important evidentiat de rezultatele acestei cercetãrii este faptul cã 75% dintre persoanele intervievate nu cunosc cã la nivelul fiecãrui spital functioneazã un consiliu etic care are în atributii gestionarea sesizãrilor cu privire la integritatea personalului medico-sanitar. Desi 25% dintre respondenti stiu despre aceastã institutie, 88% dintre ei nu au sesizat-o niciodatã. În ceea ce priveste perceptia pacientilor intervievati asupra mãsurilor de prevenire si combatere a coruptiei, la întrebarea referitoare la necesitatea unei mai bune supravegheri a achizitiilor publice din sistemul sanitar, 82% dintre respondenti au apreciat cã mãsura este utilã. De asemenea, 83% dintre ei sunt de acord cu existenta unei structuri care sã verifice corectitudinea contractelor pentru medicamente si consumabile în sectorul sanitar. Cercetarea a fost realizatã pe un esantion tristadial, reprezentativ la nivel national pentru populatia adultã a României, format din 1.076 persoane. Eroarea maximã a studiului este de Â/-2.8%, la un nivel de încredere de 95%. Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului „Bunã Guvernare prin Integritate si Responsabilitate în Sistemul de Sãnãtate Românesca, implementat de Ministerul Sãnãtãtii în colaborare cu Asociatia pentru Implementarea Democratiei.
