Peste 220 de români cu credite în franci elvetieni au fãcut plângeri la Autoritatea Nationalã pentru Protectia Consumatorilor, institutie care a constatat cã nicio bancã din România nu a avertizat nici mãcar un client asupra riscului la care se expune pãstrând valuta creditului.
Dupã aprecierea francului elvetian, din ianuarie, Autoritatea Nationalã pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), institutie care are atributii de a verifica respectarea prevederilor legale privind protectia consumatorilor de servicii financiare si poate aplica sanctiuni dacã se incalcã actele normative in vigoare si drepturile consumatorilor, a inregistrat 223 de reclamatii referitoare la creditele acordate de bãnci in aceastã monedã. Reclamatiile privind posibile abuzuri ale bãncilor nu sunt insã o noutate. În anul 2014, ANPC a totalizat 7.658 de reclamatii privind serviciile bancare. Dupã analizarea lor, s-a stabilit cã jumãtate erau intemeiate si dintre acestea aproximativ 60 la sutã au fost solutionate amiabil. ANPC a incheiat 407 procese verbale de constatare a contraventiei, cu amenzi in valoare totalã de 3.239.000 de lei. „Din totalul de 407 de procese verbale de constatare a contraventiei, 100 dintre acestea au fost contestate in instantã. ANPC, in actiunile de cercetare a recla matiilor, a restituit consumatorilor sume in valoare de 1.250.596,13 lei, 60.238,76 euro si 23.191,99 franci elvetieni. Nu putem face o delimitare clarã, panã la situatia din 2015, referitor la reclamatiile privind creditele in franci elvetieni, au fost reclamatii, insã nu intr-un numãr semnificativ”, precizeazã ANPC.
Lipsa avertizarii si poprirea abuziva, reclamate
ANPC sustine cã, dupã aprecierea francului elvetian, principalele solicitãri legate de creditele acordate in aceastã monedã vizeazã lipsa avertizãrii cu privire la riscurile cursului valutar si verificarea prevederilor contractuale. Aspectele recla – mate de consumatori, in cazul serviciilor financiar-bancare, se referã in principal la: intarzieri nejustificate ale returnãrii unor sume de bani in contul consumatorilor, poprirea abuzivã a drepturilor salariale pentru acoperirea ratelor de credit, retrageri de bani neautorizate din contul consumatorilor, modificarea marjei din componenta ratei dobanzii fãrã acceptul consumatorilor si care, potrivit prevederilor legale (OUG 50/2010), trebuie sã fie fixã, calcularea in mod eronat a penalitãtilor (prin aplicare acestora atat la dobanzi cat si la comisioane, si nu prin aplicarea acestora la sumele restante din principal, asa cum prevede OUG 50/2010, art. 38) sau infiintare de popriri pe contul consumatorilor fãrã ca banca in calitate de tert poprit sã detinã vreo adresã in acest sens de la organele de executare. Consumatorii au mai reclamat lipsa specificãrii unui termen in care consumatorul poate intra in posesia cardurilor capturate in bancomate, emiterea de polite de asigurãri si debitarea conturilor consumatorilor, desi acestia au incheiat polite de asigurare, faptul cã in contracte nu au fost mentionate toate comisioanele, taxele aferente derulãrii contractului sau perceperea unor comisioane (de administrare cont cu comision de administrare credit, de administrare pentru un singur contract sau in cazul rambursãrilor anticipate partiale si totale sub denumire de comision unic de servicii, desi prevederile OUG 50/2010 interzic perceperea compensatiilor in cazul in care dobanda contractului este variabilã, iar cand dobanda este fixã, aceste comisioane pot fi percepute in conformitate cu prevederile OUG 50/2010).
ANPC va sesiza instanta
În cazul creditelor in franci elvetieni, ANPC a dispus analizarea contractelor, in cazul fiecãrei reclamatii, solicitand, in acelasi timp bãncilor sã vinã cu solutii in sprijinul clientilor aflati in aceastã situatie. Pentru cã nu s-a ajuns la nicio solutie de compromis, dupã analizarea fiecãrui con tract, ANPC va dispune mãsuri specifice si va inainta instantei suspiciunile de clauze abuzive, luand totodatã si mãsuri de sanctionare a institutiilor financiar-bancare, precum si mãsuri complementare. Panã in prezent, suspiciunile de clauze abuzive planeazã asupra a douã institutii financiar-bancare.
Posibilitatea conversiei, prevazuta în contracte
ANPC precizeazã cã, pentru a da un sentiment de sigurantã consumatorilor, s-a prevãzut in contractele de creditare ale bãncilor care au avut acest tip de credite posibilitatea conversiei in urmãtoarea situatie: „În cazul in care creditul este acordat intr-o altã monedã decat moneda nationalã, imprumutatul, fiecare codebitor si fiecare garant declarã cã recunoaste si acceptã in mod expres faptul cã, in situatia in care, pe parcursul duratei creditului cursul de schimb pentru moneda creditului fluctueazã in sens crescãtor, cu mai mult de 10 la sutã fatã de valoarea acestuia de la data semnãrii prezentei conventii, in vederea evitãrii continuãrii majorãrii expunerii la riscul valutar”. Cu toate acestea, potrivit ANPC, banca incearcã sã se exonereze de aceastã clauzã prevãzutã in Conditiile Generale de Creditare si vine cu urmãtorul articol: „Banca are dreptul, dar nu si obligatia ca in mod unilateral sã converteascã in RON creditul acordat”. În plus, aratã ANPC, nicio bancã din Romania nu a avertizat niciun client asupra riscului la care se expune pãstrand valuta creditului. Astfel, anul trecut, s-au inre – gistrat 1.993 de reclamatii referitoare la clauze posibil abuzive, 23 fiind trimise instantelor de judecatã si au fost intocmite 69 de procese verbale de constatare a contraventiei. „Toate cauzele sunt introduse pe rolul Tribunalului Bucuresti si urmeazã proce – dura prealabilã stabilitã de noul Cod de Procedurã Civilã, urmand ca Autoritatea, dupã indeplinirea acestei proceduri, sã fie citatã. Clauzele abuzive constatate de cãtre ANPC operatorilor economici/prestatorilor de servicii sunt cu privire la decizia unilateralã de modificare a clauzelor con – tractuale cu privire la comisioane, dobanzi si taxe”, precizeazã aceeasi sursã. În cazul in care instanta constatã existenta clauzelor abuzive in contract, va obliga la modificarea tuturor contractelor de adeziune in curs de executare, precum si la eliminarea clauzelor abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate in cadrul activitãtii profesionale.
Majorarea nejustificata a dobânzii si comisioanele, principalele clauze abuzive
Principalele aspecte reclamate se referã la: modificarea dobanzii contractuale de cãtre finantator fãrã notificare prealabilã a consumatorului, perceperea de comisioane, denuntarea unilateralã a contractului, fãrã preaviz si nepermiterea utilizatorului sã solicite despãgubiri. În principiu, clauzele abuzive se referã la: majorarea dobanzii in mod nejustificat, precum si modificarea naturii juridice a contractului (eliminare si modificare pãrti din contractul initial), fãrã a oferi clientilor posibilitatea negocierii clauzelor si a-i anunta in prealabil, dar si perceperea de comisioane (de risc, administrare). ANPC precizeazã cã nu poate comunica numele bãncilor atat timp cat existã procese pe rol.
Grupul Clientilor cu Credite în franci elvetieni: responsabilitatea sa se împarta între banci si clienti
Grupul Clientilor cu Credite in franci elvetieni, o miscare socialã care a apãrut dupã explozia cursului valutar pentru aceastã monedã si la care au aderat aproximativ 22.000 de persoane, sustine cã nu doreste impovãrarea bugetului de stat, ci o solutie prin care responsabilitatea sã se impartã intre bãnci – „principalii respon – sabili” – si clienti. Reprezentantii acestui grup spun cã au fãcut un exercitiu de calcul, pornind de la un algoritm de calcul generic, precum si de la patru exemple concrete, prin care au demonstrat cã bãncile nu ar avea pierderi economice in adevãratul sens al cuvantului dacã s-ar face conversia creditelor, ci ar avea pierderi de potential cistig. Pentru a estima corect cistigurile sau pierderile bãncilor in cazul conversiei au aplicat formula: „Rest de platã (dobandã & principal) la diverse cursuri – Principal rãmas de platã la cursul zilei = cistig / pierdere bancã pe viitor (lei)”. La cistigul/ pierderea din viitor se adaugã cistigul din ratele plãtite de la contractarea creditului si panã in prezent. Potrivit reprezentantilor grupului, concluzia la care au ajuns aratã cã pierderile de care vorbesc BNR, Asociatia Romanã a Bãncilor si reprezentantii institutiilor bancare se referã la „pierderi din potentialul cistig, nu la pierderi in adevãratul sens economic”. În schimb, dacã acelasi exercitiu se aplicã pentru consumatori, se constatã cã debitorul suferã o pierdere realã.
Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elvetieni, iar 95 la suta din împrumuturi sunt concentrate la sase banci
Finantãri in franci elvetieni au acordat 14 institutii de credit. Din totalul debitorilor cu imprumuturi in franci inregistrate in bilanturile bãncilor, aproape o treime (32%) se regãsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Romaneascã si 2% la OTP Bank. O treime dintre creditele in franci elvetieni (35%) au fost destinate achizitionãrii de locuinte, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecã, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR. Scadenta rezidualã medie este de 13,2 ani in totalul creditelor in franci elvetieni. Circa 40% din credite au scadenta rezidualã sub 5 ani, iar in alte 40% din cazuri scadenta depãseste 15 ani. Trei sferturi dintre datornicii la bãnci in franci elvetieni au venituri lunare sub 2.500 de lei, iar jumãtate din total cistigã mai putin de 1.500 de lei pe lunã, numai putin peste 10% ajungand la venituri de panã la 3.500 de lei, potrivit datelor BNR. Astfel, 11,5% dintre debitorii in franci elvetieni au venituri cuprinse intre 2.500 de lei si 3.500 de lei, 7% ajung cu salarii panã la 5.000 de lei, 3% cistigã intre 5.000 si 7.000 de lei si 3,5% au cistiguri de peste 7.000 de lei lunar. Un sfert dintre cei 75.412 debitori in franci elvetieni detin 1% din stocul de credite, cu valori imprumutate sub 4.000 franci, si tot atitia cumuleazã 67,5% din totalul finantãrilor, cu sume de peste 47.000 franci. Un alt sfert se incadreazã la imprumuturi intre 18.000 si 47.000 franci, cu o pondere de 24,5% din stocul creditelor, iar restul au credite intre 4.000 si 18.000 franci, reprezentand 7,1%.
Persoanele care au împrumuturi în franci elvetieni cer conversia în lei a creditelor
Panã la gãsirea unei solutii, persoanele care au imprumuturi in franci elvetieni atrag atentia asupra problemelor cu care se confruntã iesind in stradã, in Bucuresti, dar si la Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Craiova. Clientii doresc un act normativ prin care sã aibã posibilitatea de a converti in lei creditele in valutã la cursul de la momentul acordãrii imprumutului apreciat cu maxim 20%. Ei spun cã nu pot mergem la bancã sã negocieze individual si este necesarã o solutie legislativã in acest sens, in conditiile in care nu au putut negocia nici cand au semnat contractele. Pe de altã parte, bãncile si BNR invocã neconstitutionalitatea unei astfel de mãsuri, precum si pierderile mari cauzate institutiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea sã le suporte si ar ajunge chiar in situatia falimentului. Banca centralã impreunã cu bãncile care au in portofolii credite in franci elvetieni si cu Asociatia Romanã a Bãncilor pledeazã pentru solutii individuale, aplicate de la caz la caz, intrucat portofoliul in franci este foarte diversificat si nu se pot aplica solutii generale. Panã in prezent, opt institutii de credit au anuntat mãsuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului in raport cu leul. La randul lor, clientii spun cã solutiile oferite de bãnci pe termen lung existã doar la nivel declarativ, intrucat in realitate bãncile nu negociazã solutiile cu clientii, iar variantele pe care le inainteazã debitorilor sunt in dezavantajul acestora din urmã, avand costuri suplimentare pentru intreg serviciul datoriei. Mai mult, unele institutii de credit au cerut clientilor garantii suplimentare pentru conversia creditului in lei, insã la cursul zilei, avand in vedere cã valoarea imobilului adus ca garantie s-a depreciat aproape la jumãtate fatã de momentul contractãrii creditului.
