16.3 C
Vaslui

50 de lucruri pe care trebuie s le stim despre pancreas

0

Pancreasul este un organ vital, dar prea putin se discut despre el, n comparatie cu inima, ficatul, creierul sau organele genitale. Si totusi, orict de complicat si greu de nteles i-ar fi functionarea, pancreasul are atribute att de importante, nct nu stric nimnui o trecere n revist a lectiilor de anatomie din vremurile adolescentei, suplimentate cu informatii din medicin si farmacie.

1. Pancreasul este situat in cavitatea abdominal, intre duoden si splin si este singurul organ ce are si functie endocrin si exocrin, el excretand enzimele necesare digestiei, dar si insulina si glucagonul cu rol in reglarea glicemiei. 2. Pancreasul este, dup ficat, a doua gland ca mrime din sistemul digestiv si reprezint un organ vital, fr de care nu se poate tri. 3. Hormonii secretati de pancreas sunt implicati in controlul metabolismului intermediar al glucidelor, lipidelor si proteinelor. 4. Pancreasul este principalul organ implicat in digestia glucidelor, dar si a lipidelor, prin lipaza produs, astfel c lipsa acestei enzime va duce la eliminarea grsimilor nedigerate din organism si la deficite de vitamine liposolubile (care au nevoie de lipide pentru a putea fi absorbite din intestin). 5. n structura sa intr insule de celule endocrine secretorii: celulele A (20%) care secret glucagon; celulele B (60-70%) care secret insulina; celulele D (10%) care secret somatostatin (un neurohormon ce regleaz activitatea celorlati) si celulele F care secret polipeptidul pancreatic al crui functie nu este cert, dar care se pare c mentine o homeostazie local. 6. Insulina este un hormon anabolic, proteic, ce contine 51 de aminoacizi fiind secretat sub forma unor precursori prin a cror transformri succesive rezult insulina ce se depoziteaz la nivelul granulelor din celulele B. Insulina actioneaz la nivelul ficatului si tesutului adipos. n ficat, ea are rol hipoglicemiant si stimuleaz sinteza de proteine si lipide. La nivelul tesutului adipos stimuleaz ptrunderea glucozei. 7. Glucagonul este un hormon catabolic proteic, format din 29 de aminoacizi. Are un rol antagonic insulinei si influeteaz de asemenea, metabolismul glucidic, lipidic si proteic. 8. Enzimele pancreatice intervin in digestia alimentelor prin sucul pancreatic, ce const intr-un amestec de enzime si solutii apoase bogate in bicarbonat de sodiu. Pentru finoase, avem a-amilaza, iar pentru grsimi, pancreasul produce lipaza. 9. Cele mai cunoscute enzime pancreatice din suplimente sunt extrase din pancreasul animalelor, mai ales porc sau vit, si se adminstreaz ca pastile, capsule, pulbere, insotind mesele bogate in lipide si proteine si ajutand la digerarea acestora, mai ales la pacientii cu litiaz biliar, afectiuni duodenale, pancreatice, hepatice. 10. Pancreatitele acute sau cronice si cancerul pancreatic sunt bolile pancreasului exocrin, pe cand diabetul zaharat este o deficient a pancreasului endocrin.

Bolile pancreasului

11. Pancreatita acut inseamn o inflamatie acut a pancreasului, cu grade variate de severitate, afectand functionarea intregului organism in stadiile grave. Desi se consider c este o afectiune specific celor care iubesc alcoolul, pancreatita acut poate avea si alte cauze: antrenarea unei pietricele din vezicula biliar pe canalul coledoc, la pacientii cu litiaza biliar, infectii virale, bacteriene sau parazitare, trigliceride crescute, hipercalcemia, unele medicamente, leziuni ce comprim calea biliar principal. 12. Simptomele pancreatitei sunt reprezentate de: durere abdominal in capul pieptului, ce merge in spate, in coloana vertebral, rezistenta la analgezicele uzuale, great si vrsturi alimentare ce nu cedeaz la medicatie, febr, tensiune arterial sczut, puls ridicat, dificultti la respiratie. 13. Diagnosticul include testele sangvine ce arat: amilaza si lipaza crescute, leucocitele, fibrinogenul si CRP crescute, transaminazele, bilirubina si fosfataza alcalin mrite in cazul pancreatitei biliare. 14. Testele imagistice pentru pancreatita acut sunt ecografia abdominal care evidentiaz mrirea in dimensiuni a pancreasului si eventual, cauza pancreatitei (litiaza biliar cu dilatatia coledocului). Tomografia computerizat este indicat cand se face extractia calculului in cazul pancreatitei biliare severe. 15. Atacuri recidivante in cazul litiazei biliare impun, dup remi – siunea unui puseu de pancreatit, extirparea colecistului pentru prevenirea recurentei pancreatitei. 16. n pancreatita acuta se pot forma chiste, adic zone fluide fr o delimitare precis, ce apar la aproximativ o lun de la atac si evolueaz in functie de dimensiunile lor si pot necesita drenare chirurgical. 17. Dup un puseu sever de pancreatita acut sau dup numeroase atacuri pe fondul unei pancreatite cronice, functia pancreasului poate s fie compromis, necesitand supliment de lipaza pancreatic.

Pancreatita cronica

18. n trile dezvoltate, pancreatita cronic apare dup 40 de ani la alcoolicii care au si o diet bogat in grsimi. n trile srace, pancreatita cronica apare la tinerii sub 20 de ani cu o diet hipoproteic. 19. Pacientii cu pancreatit cronic pot avea pusee dureroase si pe acest fond este posibil ca in timp s se dezvolte insuficienta pancreatic exocrin (diaree si scdere in greutate cauzate de digestia necorespunztoare a alimentelor) sau endocrin (diabetul zaharat). 20. Simptomul dominant si initial al pancreatitei cronice este durerea in capul pieptului, ce merge in coloana vertebral, agravat de consumul de alcool si alimente. Apare si noaptea. 21. n evolutia bolii apare steatoreea, scaune diareice de volum mare si cu picturi de grsime ce plutesc in apa toaletei. 22. Pancreatita cronic este insotit de deficite ale vitaminelor A, D, E, K, B12 si chiar de proteine si zaharuri, ducand la scdere sever in greutate. 23. Regimul dietetic al pancreatitei cronice are 5 elemente importante: inlturarea total a alcoolului; reducerea consumului de grsimi animale la 40g/zi; cresterea aportului proteic; eliminarea sau reducerea zaharurilor cu absorbtie rapid; adoptarea unui regim gtit cat mai apetisant, cci bolnavul este deprimat si nu are poft de mancare. 24. Carenta de proteine in pancreatita cronic accentueaz malabsorbtia prin diminuarea absorbtiei intestinale. 25. Pacientii trebuie s recurg la extracte pancreatice care s contin tripsinogen, dar si vitamine A, D, E si K, acid folic, B12, calciu si fier. 26. Tratamentul durerii in pancreatita cronic se face cu ajutorul protectorilor gastrici, al enzimelor pancreatice si al analgezicelor. 27. Uneori durerea este rezistent la tratamentul medica – mentos, fiind necesar neuroliza plexului celiac prin alcool (distructia chirurgical, endoscopic sau radiologic a acestui plex nervos) sau rezectia capului de pancreas.

Cancerul de pancreas

28. Cancerul de pancreas este o afectiune sever, fiind afectiunea care l-a rpus si pe Steve Jobs. Tendinta este de crestere a numrului de cazuri diagnosticate cu aceast cumplit boal, mai ales dup varsta de 50 ani. 29. Din pcate, cancerul pancreatic actioneaz tcut si devine simptomatic cand deja este prea tarziu. Din cauza agresivittii (supravietuirea dup diagnosticare, chiar sub tratament, este de aproximativ 6 luni, maximum 1 an la marea majoritate a cazurilor) si rezistentei la tratament, mortalitatea este foarte mare. 30. Cauzele frecvente ale cancerului pancreatic sunt fumatul, alcoolul, dieta dezechilibrat (bogat in grsimi, prjeli, afumturi si srac in fructe si legume proaspete), pancreatita cronic dar si un istoric familial de cancer pancreatic (dac exist dou sau mai multe rude diagnosticate cu aceast boal, riscul este de 50 ori mai mare decat la cei care nu au in familie astfel de cazuri), un istoric familial de polipi colonici, diabetul zaharat la 10 ani de evolutie. 31. Depistarea poate depinde de localizare: dac nodulul canceros se formeaz la nivelul capului pan – creasului, boala va fi diagnosticat mai repede deoarece va aprea icterul prin comprimarea cii biliare. 32. Dac apare la corp sau coad, simptomele vor debuta mai tarziu, deoarece nu ajunge s comprime calea biliar, deci nu apare icterul. Durerea se instaleaz in stanga abdomenului, sub coaste, si merge in omoplatul stang. Ulterior apar scderea in greutate si febra. 33. Diagnosticul de cancer pancreatic se stabileste dup ce in sange se determin anemie, leucocite crescute, VSH si fibrinogen mare, marker tumoral sangvin CA 19-9 mult crescut, urmate apoi de ecografia abdominal, ulterior tomografia abdominal cu substant de contrast sau RMN, apoi investigatii supli – mentare speciale ca ecoendoscopia. 34. Interventia chirurgical de extirpare a tumorii poate fi eficient ins, din pcate, doar 10% din pacienti sunt diagnosticati in stadiul initial al bolii, cand se poate extirpa cancerul. 35. Tratamentul uzual const in chimio si radio terapie. 36. Putem preveni cancerul pancreatic daca excludem din viata noastr fumatul si consumul abuziv de alcool, dac avem un regim alimentar echilibrat, bogat in fructe si legume proaspete, fr grsimi animale in exces, prjeli, afumturi. 37. Trebuie s facem un control periodic la gastroenterolog dac exist cazuri de cancer pancreatic in familie, polipi colonici in familie, suferim de o pancreatit cronic de mult timp sau am avut chiar si un singur episod de pancreatit acut ori suferim de diabet zaharat de mult timp.

Diabetul

38. n diabet, organismul fie nu produce sau nu poate folosi hormonul pancreatic insulina, iar rezultatul este cresterea glucozei in sange (hiperglicemie) si dezechi – librarea metabolismului. 39. Exist diabet zaharat tip 1 sau primar, diabet zaharat 2 sau secun – dar, in cadrul sindromului metabolic si supraponderalittii, precum si diabetul femeii gravide sau gesta – tional. 40. Diabetul de tip 1 afecteaz in special copiii si tinerii si reprezint 5- 10% dintre persoanele cu diabet. Diabetul zaharat tip 1 se caracterizeaz prin distrugerea celulelor beta pancreatice productoare de insulin din insulele Langerhans din pancreas, care conduce la un deficit de insulin. 41. Diabetul poate fi tinut sub control printr-o supraveghere atent a dietei si a greuttii si prin exercitii fizice, ca supliment a tratamentului medical. Pentru controlarea glicemiei este nevoie de insulin, adus din exterior, din moment ce pancreasul nu o produce. Astfel, bolnavul de diabet de tip I fie isi face zilnic injectii cu insulin, fie utilizeaz o pomp de insulin. 42. Diabetul zaharat tip 2 afecteaz 90-95% dintre suferinzii de diabet si este cauzat de rezistenta crescut la insulin a tesuturilor, insotit de scderea secretiei de insulin. Lipsa de rspuns la insulin a tesuturilor este cauzat, cel mai probabil, de modificarea receptorului pentru insulin de pe membrana celular. 43. Diabetul tip 2 este tratat cu medicamente pe perioad lung, necesitand aportul extern de insulin doar din momentul in care tratamentul oral nu mai este eficient in controlul concentratiei glucozei sanguine (tipul 2 este caracterizat printr-o insulinemie ridicat ca efect compensatoriu, ceea ce duce, in timp, la epuizarea capacittii endogene de secretie). 44. Diabetul gestational este diabetul care apare la unele femei in timpul sarcinii si apoi dispare. ns rmane un risc crescut de a face diabet si la sarcinile urmtoare, si de asemenea, exist risc mare de a dezvolta diabet de tip II la mai putin de 5 ani de la nastere. 45. Diabetul gestational apare din cauza insuficientei organismului de a secreta insulina in cantitti necesare pentru a mentine in limite normale o glicemie. 46. Glicemia creste de obicei intre sptmanile 24 si 28 de sarcin si este factor de risc pentru aparitia hipertensiunii in timpul sarcinii. n plus, copilul poate avea greutate crescut la nastere, lucru care complic nasterea natural.

Transplantul de pancreas

47. Transplantul de pancreas a devenit in SUA o procedur acceptat de tratament in cazul afectrii functiei endocrine, cand este instalat diabetul si este recomandat pacientilor la care tratamentul cu insulin nu d rezultate si care au crize severe de hipoglicemie. 48. Transplantul poate reprezenta o solutie si in cazul diabeticilor cu complicatii renale severe, neurologice, oculare. 49. 75% dintre transplanturile de pancreas se fac simultan cu cele de rinichi, ambele organe de la acelasi donator. 50. Se poate face transplant al intregului organ sau transplant de celule insulare (celulele care secret insulin).

sursa: www.csid.ro