La fiecare nouã minute, un român este diagnosticat cu sindrom coronarian acut, principala cauzã de mortalitate cardiovascularã din tarã, iar la fiecare 30 de minute o persoanã face infarct miocardic, printre factorii favorizanti fiind obezitatea, fumatul si sedentarismul.
„În fiecare an, aproximativ 150.000 de români mor din cauza bolilor cardiovasculare, reprezentând circa 60 la sutã din totalul deceselor înregistrate, iar estimãrile indicã date la fel de alarmante pe viitor, în special prin contribut ia factorilor de risc cardiovascular: hipertensiunea arterialã, colesterolul, obezitatea, diabetul zaharat, fumatul, sedentarismul“, a declarat prof. dr. Dan Gaitã, presedintele Fundat iei Române a Inimii, marti, cu ocazia lansã rii campaniei „Sãptãmâna inimii“. Potrivit medicului, bolile cardiovasculare reprezintã principala problemã de sãnãtate la nivel mondial. „Desi este o problemã medicalã, solutia este nu doar în mâna doctorilor, ci trebuie sustinutã de întreaga societate. Modul de viatã trebuie optimizat, asa cum trebuie si accesul la serviici medicale de bunã calitate“, a mai spus prof. dr. Gaitã. Presedintele Fundatiei Române a Inimii a subliniat, si cu acest prilej, carentele modului de viatã urban: alimentatia de proastã calitate, plinã de calorii, lipsa de miscare, poluarea si fumatul. „Portiile (de mâncare, n.r.) au crescut în ultimii 50 de ani, ajungând de zece ori mai multe calorii pe portie. Ce este de fãcut? Sã mâncãm mai sãnãtos, sã facem zilnic miscare, sã nu fumãm. Asta este preventie. Altfel, vom avea tot mai multe persoane în vârstã de doar 35 de ani care fac infarct“, a adãugat prof. dr. Gaitã. La rândul lui, dr. Gabriel Tatu-Chitoiu, care va prelua presedintia Societãtii Române de Cardiologie, a spus cã unul din trei români suferã de hipertensiune arterialã, de obezitate sau de amândouã. „Preventia si tratamentul bolilor cardiovasculare sunt principala noastrã preocupare, în conditiile în care sapte milioane de români suferã de una dintre manifestã rile generalizate ale aterosclerozei – principala cauzã a complicatiilor cardiovasculare. Din pãcate, multi profesori preferã sã facã meditatii în locul orei de sport. De aceea, Societatea Românã de Cardiologie va colabora cu Ministerul Eucatiei, pentru dezvoltarea unor programe de educatie în scoli“, a mai spus dr. Tatu-Chitoiu. Medicul a vorbit si despre un program derulat de Societatea Românã de Cardiologie si Fundatia Românã a Inimii, prin care orice persoanã poate completa un chestionar cu rãspunsuri la anumite întrebãri, în functie de care un cardiolog va recomanda fie un nou astfel de test al inimii, dupã un timp, fie un control medical, într-un cabinet de specialitate. „Medcii de familie nu au timp de preventie. Pregãtim un program informatizat la care va putea avea acces, foarte usor, oricine“, a mai spus dr. Tatu-Chitoiu. Actualul presedinte al Societãtii Române de Cardiologie, conf. dr. Ioan Mircea Coman, a subliniat, cu acelasi prilej, cã existã o subfinant are a sistemului sanitar, iar procentul din PIB alocat pentru sãnãtate nu este suficient. „Banii ar trebuie dirijati spre preventia primarã, pentru cã sunt mai eficienti decât cei pe care îi îndreptãm spre tratarea bolii“, considerã Coman. Campania „Sãptãmâna inimii“ se va desfãsura, în perioada 28 septembrie – 5 octombrie, sub sloganul „Noi ne-am pus inima la treabã! Tu ce faci?“. Initiativa, care include, între altele, un cros si un cursã pe biciclete, este coordonatã de Fundatia Românã a Inimii si sustinutã de Ministerul Sãnãtãtii.
