TRADITII DE CIRCOVII DE VAR� SAU CIRCOVII MARINEI (II)

Pe 17 iulie, se s�rb�toreste Sf�nta Mare Mucenit� Marina, fecioara de doisprezece ani care a auzit de la un oarecare om al lui Dumnezeu cuv�ntul cel despre Iisus Hristos, Adev�ratul Dumnezeu, cum s-a �ntrupat de la Duhul Sf�nt �n p�ntecele Prea Sfintei Fecioare si cum s-a n�scut dintr-�nsa, p�zindu-i fecioria nestricat�.

Cum a f�cut multe minuni si a p�timit de voie pentru m�ntuirea oamenilor, a murit, a �nviat, s-a �n�ltat la cer si a g�tit celor ce cred �n El si-l iubesc viata f�r� de sf�rsit, slava si �mp�r�tia cea vesnic�. Sf�nta mare mucenit� Marina cea bun� de �ntelegere, auzind acestea, a crezut �n Hristos. Ea dorea ca s�-si verse s�ngele s�u pentru Hristos, si cu el s� se boteze, ca cu o sc�ld�toare a botezului, precum a auzit c� multi din sfintii mucenici s-au botezat. Marina (a treia zi a Circovilor) este serbat� cu strictete, deoarece efectele �nc�lc�rii zilei sfintei erau numeroase: traditia popular� spune c� pe cine loveste �n aceast� zi, nu se mai scoal� (provoac� boli de lung� durat�, lovituri, c�z�turi); poate incendia recoltele sau poate atrage lupii asupra turmelor. Este o zi bun� pentru asigurarea remediilor magice. Ca si �n cazul Ciuric�i, reminiscente ale tabuurilor specifice (�aceast� s�rb�toare n-o spune popa, c�-i moare preoteasa� – din nou preotul �necredincios� este cel pedepsit!) pot fi observate si �n cazul acestei zile, �n care de asemenea activau �nfr�tirile feminine, probabil pe �ntreaga perioad� de trei zile (de multe ori s�tenii nu stiau �n ce zi cade si tin trei zile, doar s-o nimeri una). Gospodinele au observat de-a lungul anilor dac� aceast� zi le este prielnic� sau nu. Oricum, traditia popular� spune c� numeroase femei au fost pedepsite ca nu au tinut aceast� suit� de s�rb�tori. Marina o serbeaz� femeile ca s� le mearg� b�rbatilor bine la orice lucru, iar fetele o serbeaz� pentru dragoste, s� aib� lipici. �n aceast� zi femeile numite Marina (Maria) lipesc c�rpe la p�tule si afum� cu ele c�nd se �mboln�vesc. Se aprinde o lum�nare la biseric�, care-i bun� pentru boli. Aceast� s�rb�toare este si un ritual de initiere cum se poate vedea si din restr�ngerea sferei de interes, mai ales la femeile in v�rst� ce tr�iesc �n zona rural�. �n acest ritual, efectele initierii c�p�ta aceleasi calit�ti ai celui de �nsur�tire. B�rbatii, c�t si femeile fac leg�tur� �ntre ei, ca s� fie frati de cruce p�n� la moarte, si se numesc �ntre ei frati, iar femeile surate. Cele dou� femei sau cei doi b�rbati care voiesc a se uni cump�r� fiecare c�te ceva pentru m�ncare (p�ine, zah�r, vin) si se duc la un loc unde �si dau unul altuia ce are si, �n timpul c�nd zice: �S� fim frate p�n� la zi de moarte�, si de atunci �si zic numai frate si sor�. Astfel se obtineau remedii magice prin schimbul intre membrele fr�tiei a instrumentelor magice, cum ar fi pelinul, dar si asigurarea st�rii de s�n�tate a femeilor si fetelor. Unele din s�tence �si dau una alteia c�te o leg�tur� de pelin si c�te o g�in�, zic�nd c� s-au prins surate. �n aceast� zi femeile ce au fost prinse surate �si trimit una alteia c�te o puic�, c�te o m�tur� de pelin, c�te o can� sau b�rdac. Se dau de poman� m�turi de pelin, cules atunci, cu un pui de g�in�, vin, ou� fierte, castraveti cruzi, mere dulci, turte, covrigi, colaci, porumbi verzi din c�mp de poman� �mpreun� cu lum�n�ri pentru grija sufletelor celor r�posati, c�ci atunci �ncep a se face porumbii buni de fiert sau fript pe c�rbuni numai la femei si copii; pui dau de poman� mai ales cei ce au copii bolnavi de epilepsie (boal� rea, boala copiilor) ca s� scape de ea, iar ceilalti ca s� fie feriti de ea si de orice ceas r�u cu s�get�tur�, de poceal�, de ameteal�, de diverse bolile mai grele. Puii se transmit �n continuare, f�r� a spune de unde provin, de team� de a nu transmite boala si totodat� de a avea noroc la p�s�ri. Nu se m�tur� cu m�tur� de pelin p�n� la s�rb�toarea Sf. Marina. Numai de la Marina se �ncepe m�turatul cu pelin. Pe unde se m�tur� cu ele, puricii mor din cauza am�r�ciunii l�sate de plante. Cred c� g�ina r�c�ie si descurc� drumurile, si cu m�tura m�tur� c�ile c�tre rai. Totodat� se mai practica pomana, ofranda in alimente adus� divinit�tii �nsotit� de o s�pt�m�n� de post, pentru c� �nfr�nge r�utatea, ferind pe oameni de ispit�. Unele femei dau de poman�, pentru c� se crede c� Sf. Marina adesea repet�: Marina n-are sl�nin�, Marina n-are f�in�, Cutare are de toate, D�-i si ei, dac� se poate; Cutare are prea multe, D�-i si ei ca s�-ti ajute. Se �mparte si p�nz� pentru c�m�si. Se fac cl�ci de cosit ierburile. Se culege pelin, din care se face ap� bun� pentru sp�lat fata. Femeile se spal� pe fat�, pentru a li se subtia pielea obrazului. Se fac testuri pentru copt p�inea. Ca si �n celelalte s�rb�tori ale Circoviilor aceast� s�rb�toare n-o spune popa, c�-i moare preoteasa. Traditia popular� spune c� cine lucreaz� �n aceast� zi se-ar face jum�tate peste, jum�tate om. S�rb�toarea se mai tine pentru c� p�m�ntul ar sta pe o coad� de peste si li-e fric� s� nu dea pestele din coad� s� r�stoarne p�m�ntul. Sf. Marina a fost sora mai mare a Sf. Ilie si rud� bun� cu Sf. Foca. Sf. Marina �nsp�im�nt� pe draci alung�ndu-i din preajma oamenilor, acolo unde le este locul. Marina si Catarina au fost dou� fete foarte frumoase. Diavolul a �ncercat s� le ispiteasc�, dar n-a reusit. El le-a �nchis �ntr-o temnit�, s-a pref�cut �n sarpe ca s� le sperie. Din sarpe s-a f�cut ied. Sf. Marina nu s-a speriat, ci a prins iedul de barb� si, cu un ciocan, a �nceput s�-l bat�, p�n� a fugit. M�rina a prins pe dracul, duc�ndu-se s� toace la biseric�, i-a luat ciocanele de toac� si l-a b�tut cu ele p�n� l-a l�sat aproape mort, umpl�ndu-l de s�nge. Sf. Marina e zugr�vit� dup� usa de la biseric� tin�nd pe dracul de corn (chip de capr�) si chinuindu-l, lovindu-l cu str�snicie. De lucrezi �n aceast� zi, te loveste Sf. Marina, cum a chinuit si lovit pe demonul prins. Cel ce n-a s�rb�torit pe Sf. Marina se spune c�-i d� drumul necuratului de unde e legat, iar omul are vedenii si halucinatii si se trezeste pocit la fat�. M�rina e o sf�nt� cu hachite: prea bun� cu unii si foarte aspr� cu altii. Unora le prinde bine si-i ajut� chiar atunci c�nd acestia muncesc �n ziua ei, altora le face r�u. Circovii se mai numesc Goresniti si �n aceste trei zile nu str�ng gr�mezi din munca lor, ca s� nu se aprind� de la tr�snet mai ales gr�ul si f�nul. Nu se spal� rufele; e r�u de op�reala c�mpului. �n perioada 17-19 iulie (Circovii M�rinii) nu se munceste nimic (nu se m�tur�, nu se d� gunoiul afar�). Nimeni nu trebuie s� se pieptene, c�ci este primejdie de lupi, de pocituri, lovituri, luat din iele. Nu se toarce, nu se coase, nu se taie �n potloage si nici cu foarfecele nu se umbl�. S�rb�toarea M�rina se tine, adic� nu se lucreaz� absolut nimic �n acea zi pentru a fi feriti de pericole �n c�l�torii, precum si de c�z�turi, smintituri, lovituri, �nt�mpl�ri rele �n c�l�torie, de foc si de �nec�ciuni. Dac� vor lucra �n acea zi si dac� se va �mboln�vi vreunul, nu mai are leac, iar dac� scap� de moarte, r�m�ne schilod. Ori mori, ori zaci p�n� la anul. O serbeaz� ca s� nu fie m�riniti, adic� pentru a nu c�p�ta o boal� r�ut�cioas� de p�ntece sau diferite bube. Marinul este un fel de bot �n p�ntece, care nu mai are leac sau de care se scap� foarte greu. Femeile adun� m�rar si, c�nd cineva cade bolnav, �l piseaz�, �l amestec� cu vin rosu si, b�ndu-l, botul se sf�r�m�, iar bolnavul se face bine. Marina se tine pentru s�n�tatea femeilor si a fetelor. M�rina se tine pentru usurarea nasterilor. O tin femeile �ns�rcinate, s� nu fac� copii monstri. Se tine pentru a fi ferite de boala m�rinul, ce se naste �n p�ntecele femeilor lehuze. Marina se serbeaz� crez�ndu-se c� ciorile g�uresc pepenii si leguminoasele. Tot �n ziua de Sf. M�rina se culege in, din care se fac baiere de dragoste. �n calendarul popular cum e timpul la Sf. M�rina, asa va fi toat� toamna. �n seara acestei zile se asteapt� c�ntatul cicoarelor, mici insecte de c�mp. �n credinta popular� c�ntarea cicoarelor prevesteste o toamn� lung�, �mbelsugat�.

Dan Horgan