Localul scolar
Putine scoli primare din mediul rural si chiar urban vasluian dispun de listele nvttorilor si directorilor care si-au desfsurat activittile specifice n slujba educrii celor multi. Prin studiul de fat am reusit elaborarea unei asemenea liste pentru scoala din satul Oltenesti, de la nceputuri si pn la 1942, fr a crede c este exhaustiv, lsnd pe seama confratilor nostri continuarea si ntregirea demersului de fat. Tainele cititului si scrisului sunt desprinse n vechime din Psaltire si Ceaslov n pridvorul bisericii, care ar fi fost construit din lemn pe la 1700 sau 1703 (conform altor surse, pomelnicul bisericii dateaz din acest an) n cimitirul satului. Actul de ctitorie a fost gsit si zidit la temelia monumentului ridicat pe vechiul amplasament al bisericii, de Panaite Vicol, ce provenea dintr-o familie din Hurdugi, crescut de boierul Dimitrie Castroian la curtea sa din Budesti, care la sprijinit s cumpere o hliz de pmnt (100 ha) de la un Botezatu (evreu crestinat). Primele notiuni de nvttur au fost mprtsite copiilor de ctre preotul Ipate, un bun pedagog, ajutat si de „Sfntul Nicolae, ce sedea atrnat n cui, de unde lua seama la toate obrzniciile elevilor. Pedeapsa o suferea si el, cci era pus s se tvleasc pe spatele fiecrui elev, fcndu-se astfel prtas si la bucurii si neplceri”. Preotul Ipate si desfsura activitatea educativ ntr-o „cas veche construit din brne si cu mici ochiuri de geam din bsic de bou”. Mobilierul era aproape inexistent, cele dou bnci fiind destinate pentru scris, restul copiilor asteptndu-si rndul asezati pe scaunele aliniate pe lng pereti. Drmarea casei amintite este urmat de mutarea ntr-un local „al crui proprietar era o bab” si care l cedase la insistentele preotului Ipate. La decesul btrnei amintite casa era ruinat si s-a asistat la mprtirea lemnriei adunate n urma demolrii de ctre mostenitori. Scoala comunal de stat din satul Oltenesti a fost nfiintat n anul 1878, cnd au fost adusi si elevii din satele vecine: Phna, Trzii, Vinetesti, Cordeni, Curteni si Zgura. Odat cu stabilirea primului nvttor titular, anume Ilie Trandafir, scoala a fost mutat ntr-o cas veche, proprietatea unui mostenitor din familia Radovici, ofiter mort n timpul rzboiului pentru independent dintre 1877 – 1878, local n care functioneaz pn n anul 1899, cnd s-a nceput construirea unui edificiu scolar propriu, prin struinta primarului Panaite Vicol si sprijinul locuitorilor, autorittilor Subprefecturii si Casei Scoalelor. Terenul pe care era amplasat cu o suprafat de 5000 ma fost donat de locuitori. Noul local era constituit din dou sli de clas si locuinta directorului (dirigintelui). Cursurile scolare au fost inaugurate n noul local la 1900. Localul are de suferit n timpul rzboiului dintre 1916 si 1918, cnd a functionat aici spitalul Crucii Rosii, cutremurul din 9 / 10 noiembrie 1940 fiind urmat doar de mici stricciuni la nivelul plafoanelor. Tabla de pe acoperis a fost schimbat n cursul anului 1941.
Personalul didactic
Petrache Romila (?- 1 octombrie 1868). Andrei Brighiu (1 octombrie 1868-1 septembrie 1871), pensionat ca institutor, stabilit la Husi, n casa care apartinea n 1941 /1942 lui St. Stafie, maestru de lucru manual. Copiii si, cu studii superioare, s-au stabilit n Bucuresti. Petre Duca (1 septembrie 1871-1 septembrie 1876). A. Mitchescu (1 septembrie 1876-1 martie 1877). Ipate Duca (1 martie 1877-1 septembrie 1878). La 20 octombrie 1877 institutia este recunoscut ca scoal de stat. Numele nvttorilor amintiti mai sus au fost culese din monografia realizat la 1905 de nvttorul Grigore Agarici. Ilie Trandafir (1 septembrie 1878-1893), nscut n 1857 n satul Ghermnesti, judetul Flciu, absolvent al Scolii normale de nvttori din Bucuresti, pltit de comun cu mari ntrzieri, transferat n urma intrigilor primarului la scoala din satul Ttrni (1893-1 septembrie 1895). Sterea Ciochin (1893-1 septembrie 1895), originar din Oltenesti, nvttor, continu studiile si ajunge inginer n judetul Prahova, unde si gseste si obstescul sfrsit. Ilie Trandafir (1 septembrie 1895-1912), se cstoreste n Oltenesti cu Aristitia Radovici, cu care are un biat, mort de mic, si patru fete, cstorite cu nvttorii Vasilachi din Iasi, Bordea din Husi, Const. Timofti din Iasi si V. Idriceanu, agent sanitar, ajuns intendent al spitalului din Husi. A fost un bun nvttor, cam aspru, bun cancelarist, gospodar nstrit si cunosctor de meserii. „Dar numele lui este des pomenit. Tara ntreag este plin cu elevi de ai si”. Printre cei enumerati gsim pe: generalul Laptes, Gheorghe Ghenovici (negustor n Brila), Elena Nuculescu, nscut Darie (institutoare pensionar n Bucuresti), Petru Jomir (functionar n Bucuresti), Stefan Darie (controlor CFR n Timisoara), Gh. Balaur (plutonier major n Bucuresti), St. Cujb, Gh. Cujb (plutonieri majori n Vaslui), I. Cujb (plutonier major n Cernuti), Alecu Coseru (controlor finante), Periclie Olteanu (picher CFR), C. Botez (pensionar militar n Iasi), C. Brighiu (comisar politie n Husi), V. Solomon (functionar CFR Buzu) si multi altii. Bogata sa bibliotec a fost lsat mostenire ginerului su, Const. Timofti din Iasi. A murit n 1925. Vasile Dimitriu (1 noiembrie 1895-1899), nscut n comuna Blbnesti, judetul Tutova, a fost numit diriginte n locul lui Ilie Trandafir. Grigore Agarici (1899-1916; octombrie 1918- 1921), nscut la 5 martie 1876, n satul Oltenesti, numit nvttor la scoala din Ttrni la 15 septembrie 1896. S-a cstorit cu Paraschiva Nestian din Vutcani, fat nstrit, cu care are cinci copiii: Petru Agarici (functionar CFR Galati), Vasile Agarici (nvttor la Arsura), Costic Agarici (cpitan administratie la Regimentul 12 Infanterie), Dumitru Agarici (cpitan de vapor n Marina Regal de Rzboi) si Cezar Agarici (functionar CFR). A fost mobilizat n rzboiul dintre 1916 si 1918 n gradul de sublocotenent si decorat cu Coroana Romniei”. A fost disponibilizat la 1 aprilie 1921. Olimpia Negrescu (1916-septembrie 1917), refugiat din judetul Constanta, detasat n judetul Covurlui n 1917. Ecaterina Briscu (martie-decembrie 1916), ajunge functionar la Administratia Financiar Flciu. Dochia M. Bobei (1917), refugiat din judetul Constanta. Constantin Spirescu (1918, pn n octombrie). Gheorghe Focea (octombrie 1918-1931), nscut n comuna Deleni, judetul Flciu, i se ncredinteaz conducerea scolii pn n 1927. S-a cstorit cu fiica preotului Males din Oltenesti, este numit subrevizor n Basarabia (1927), se transfer din 1931 la Scoala nr. 2 de Bieti din Vaslui, din cauza disputelor cu nvttorul Ioan Popa. Ioan Popa (1 septembrie 1921), nscut n comuna Mnjesti, judetul Vaslui, cstorit cu Maria Pan. Vicol, a fost numit nvttor la Varatic, judetul Botosani, n 1905 si functioneaz pn n 1912, cnd a fost transferat la Cordeni, judetul Flciu, iar de aici la Oltenesti n locul lui Grigore Agarici. Din 1927 devine dirigintele scolii, functie detinut pn n decembrie 1934, cnd este nlocuit din cauza dezinteresului manifestat fat de scoal. Era proprietarul a 50 ha de pmnt. A avut sapte copiii. Toader Gait (1934-era si n 1942) Apostolatul pe trmul nvtmntului l-a nceput n satul Valea lui Bosie, comuna Stroesti, judetul Flciu la 1 septembrie 1926, scoal cu un singur post si sapte clase, unde se ngrijeste de gospodria scolii, repararea locuintei directorului, mprejmuirea curtii si grdinii de zarzavat. A fost ales presedinte al comitetului scolar comunal din Stroesti, reprezentant al corpului didactic n consiliul comunal, activeaz n cadrul bncii populare Sfintii Voievozi”(cenzor). n 1931 este transferat la scoala din satul Zgura, comuna Oltenesti, iar din 1934 n postul al III-lea de la Oltenesti, unde primeste conducerea ncepnd cu 6 decembrie 1934 n locul lui Ioan Popa. Aici repar localul de scoal si locuinta directorului, construieste o magazie nou, o buctrie si o pivnit, mbuntteste frecventa scolar fr aplicarea de amenzi, organizeaz serbri culturale, piese de teatru, coruri, sustine diverse conferinte n fata locuitorilor, conduce comitetul scolar din Oltenesti, conduce „stolul” de strjeri a crui pavilion a fost ridicat la 28 mai 1939, comandant al „Strjii Trii”, activeaz n cadrul cminului cultural „Mihai Eminescu” din Oltenesti (a fost si presedinte), a fost ales cenzor al cminului cultural judetean Flciu cu sediul n Husi, membru al consiliului comunal din noiembrie 1934. A luat parte la diverse manifestri cu caracter obstesc: sptmna igienei, propaganda pentru mprumutul nzestrrii si rentregirii, ofensiva agricol si altele. Sprijin efectivele militare cantonate sau stationate n satul Oltenesti n anii 1939-1941. n 1941 este executat noul acoperis al scolii. Si-a sustinut gradul II n 1934 si gradul I n 1941 Elena D. Agarici (1 septembrie 1931-1935), nscut la 1907 n satul Curteni, fiica lui D. Agarici, gospodar de frunte, proprietar a o sut de hectare teren arabil, care a avut opt fete (patru nvttoare si patru cu studii universitare). Este absolventa Scolii Normale de Fete din Brlad (1926), functioneaz la scoala din Mingir (Basarabia) pn la 1931. A fost cstorit cu cpitanul de marin D. Agarici, fiul nvttorului Grigore Agarici. Din 1935 este detasat anual la Bucuresti. Paraschiva Melinte (1935-1937), absolvent de liceu, a urmat cursurile clasei a VIII-a a Scolii Normale din Buzu, ajunge titular la scoala din Leosti, comuna Crligati. Eleonora Trebici (1938-1939), sotia lui Aurel Trebici din Cernuti, ajuns perceptor n Crasna. Revine la postul su de la scoala din Porcescu- Breaza, judetul Cmpulung (Bucovina). Natalia Darie (1939-1941), absolvent a Scolii Normale din Chisinu, sotia nvttorului V. Darie din satul Bltati, functioneaz ca detasat. si avea postul n satul Giurgesti, comuna Stroesti, judetul Flciu. Ion Dumitrascu (1940-1941), originar din Cretesti, absolvent al Scolii Normale din Husi, titular la scoala din satul Bohotin. Gheorghe Melinte (1940-1941), nscut la Curteni n 1902, fiul nvttorului I. Melinte, absolvent al Scolii Normale din Husi (1924), profesor utilizat, cu postul la scoala din Clmtui, judetul Lpusna, sosit n urm anexrii Basarabiei de sovietici n iunie 1940. Va ajunge un reputat arheolog n orasul Husi. Maria Melinte (1940-1941), originar din Basarabia, absolvent a Scolii Normale din Chisinu, sosit n acelasi context de la scoala din Clmtui. Virgina Gr. Darie (1940-1942), nscut n 1911 la Brlad ca Popescu, refugiat de la scoala din Alejd, judetul Bihor, n urma cedrii nord-vestului Ardealului din august 1940. Era sotia nvttorului Gr. Darie din Oltenesti. Henrieta Blnescu (1941-1942), nscut n orasul Caracal, unde a absolvit Scoala Normal (1934), sotia lui P. Blnescu, contabil la perceptia de la centru.
Biblioteca scolara
nfiintat n 1867, detine la 1941 peste 380 de volume si 1000 reviste, cu continut agricol si educativ. Exista si biblioteca clasei a V-a. Biblioteci importante detin n satul Oltenesti, Nechita Coseriu, nationalist de seam si Petru Radovici, aflati la curent cu scrierile literare din Romnia. n timpul rzboiului corespondenta zilnic nsuma 30- 40 scrisori venite de pe front. n 1941 / 1942 din rndurile stenilor erau abonati la ziarele bucurestene: Ene Chiron, N. N. Marta (Curentul”), I. I. Popa, C. Coseriu, Ioachim Dobrceanu (Univesul”).
Corul scolar
Functiona pe dou voci, intonndu-se cntece populare cu continut patriotic, religios si scolar.
Atelierul de lucru manual pentru fete
A functionat n anii 1905-1907 sub supravegherea Eleonorei Trandafir si Andronic, apoi ntre 1931-1932 (Paraschiva Darie) si 1934-1936 (Maria Crare). S-a predat lucrul manual. „Totusi nu se vede nimeni cu o ie national sau cmas”. Lucrul manual pentru bieti const n executia mpletiturilor din papur si rchit, precum si realizarea unor lucrri de miniatur.
Cantina scolara
Era considerat n 1941 „indispensabil scoalei frecventat de copiii oamenilor muncitori n fabrici sau muncitori manuali, care pleac dimineata si vin seara trziu”. n timpul secetei din 1936-1937 cantina scolar a functionat cu 45 de elevi, cheltuelile specifice ridicndu-se la suma de 76000 de lei, iar n anul scolar 1941-1942 cu 17 elevi crora li s-a servit numai ceai cu pine si pentru care s-au cheltuit 4600 de lei.
Cooperativa scolara
nfiintat de Theodor Gait n 1941-1942, numr 67 membri cu un capital social de 670 lei, sub conducerea elevilor supravegheati de initiatorul ei. Se vnd mrfuri si rechizite scolare. „ncetul cu ncetul elevii capt gustul cooperatiei si desprinzndu-se cu acest fel de negustorie, astfel cnd vor fi mari, vor avea curajul de a face cooperative cu toate cele necesare vietii lor”.
Caminul cultural Mihai Eminescu
A fost nfiintat n 1924 de un grup de cetteni n frunte cu perceptorul Nechita Coseriu, conducerea institutiei revenind nvttorilor Gh. Focea (1927-1931) si Theodor Gait, presedinte ntre 1931 si 1939, dup care n calitate de director, functie detinut si n 1941 / 1942. n aceast perioad s-au desfsurat 91 de sedinte si s-au organizat 30 seztori culturale. Sediul cminului cultural se afla n incinta scolii. Actiunile cercetasilor sunt reliefate de fotografiile vremii.
Costin Clit
Bibliografie selectiv: Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale, Fond Ministerul Culturii Nationale, dosar 588 / 1942. Lascr, Constantin, Contributiuno monografice asupra scoalei primare din judetul Flciu, Husi, Atelierele Zanet Corlteanu, 1936.
