Catapetesmele bisericii catedrale din orasul Husi

Desi s-a publicat o serie de studii si volume privitoare la trecutul Episcopiei Husilor, f�r� a lua �n seam� numeroasele aberatii de pe diversele site-uri si publicatii, biserica catedral� cu hramul �Sfintii Apostoli Petru si Pavel�, ctitoria domnului Stefan cel Mare (1457-1504), devenit� Episcopal� din 1598, nu a constituit obiectul unei cercet�ri sistematice, valorizatoare a surselor edite si inedite. Studiul de fat� pune �n valoare informatiile detinute de autor despre catapetesmele cunoscute ale bisericii catedrale si a edificiilor religioase unde se p�streaz� ele ast�zi.

Vechea catapeteasm� a bisericii catedrale a fost pictat� la 1784 �n timpul Episcopului Iacob Stamati (9 decembrie 1782-21 iunie 1792) de c�tre zugravul Nicolae �Moscovli�, care foloseste �n compozit iile sale izvoare iconografice occidentale. Zugravul Nicolae dedic� la 16 decembrie 1783 Episcopului Iacob Stamati icoana �Maica Domnului� (se p�stra la vechiul Muzeu Raional din Husi), pe care se semneaz� �n limba greac� (�Nicolae Moscovli�), dup� care a obtinut comanda catapetesmei aflat� �n lucru �n mai 1784. Nicolae Moscovli f�cea parte dintr-o nou� generatie de �zugravi, care, cu o tehnic� tin�nd �n at�tea privinte de trecut, cu subiecte dep�sind adesea codificarea traditional� a Erminiei, n�zuiesc s� asimileze fluenta organic� a formei si perspectiva, elemente ale limbajului plastic apusean�. Pe icoana �Sfintii Apostoli Petru si Pavel�, ce se p�stra �n pridvorul bisericii �Sfintii Voievozi� din Husi, au fost inscriptionate �n limba greac� cuvintele: � … de m�na lui Nicolae Moscov …�. La 30 aprilie 1784, Episcopul Iacov Stamati cerea domnului Alexandru Mavrocordat (28 mai 1782 – 1 ianuarie 1785) �s� fie si aceast� Sf�nt� Episcopie miluit� de c�tr� �n�ltime(a) ta cu acestu venit al mortasipiei de pe locul t�rgului numai din zile de t�rg spre �ntemeiare( a) ei, c�nd cu agiutoriul lui Dumnezeu si din mila �n�ltimii tale s-au �nceput a s� zugr�vi si catapetiasma bisericii, care si n�d�jduesc c� �n fericitele zile din mila si agiutoriul �n�ltimii tale va lua sf�rsit, cum si toat� podoaba a toat� casa�. Venitul mortasipiei (24 de bani de vit� mare) este hot�r�t de domn Episcopiei prin hrisovul din 20 mai 1784. �n 1849 Episcopul Sofronie Miclescu �nlocuieste veche catapeteasm� de la 1784, pe care o vinde bisericii cu hramul �Sfintii Voievozi� din Husi, unde se p�streaz� si ast�zi. Noua catapeteasm� era confectionat� din brad �n stil baroc. Contractul �ncheiat la 22 iunie 1890 �ntre Episcopul Silvestru B�l�nescu si marele pictor Gheorghe Tattarescu consemna anganjamentul celui din urm� de �a face toate picturile murale din interiorul bisericii catedrale a Episcopiei de Husi, cum si a cur�ti si polei catapeteasma si strana arhiereasc� din zisa biseric�. Ministrul Cultelor era informat la 31 iulie 1891 de finalizarea lucr�rilor de pictur� de c�tre Gheorghe Tattarescu, sfintirea bisericii catedrale fiind oficiat� la 22 septembrie 1891. Groaznicul cutremur din 9/10 noiembrie 1940 are efecte distrug�toare pentru catedrala din Husi. �Putin a lipsit ca aceasta a treia �ncercare prin cutremur s� nu dea la p�m�nt ctitoria at�tor voievozi si vl�dici. Zidurile i s-au cr�pat, pictura a c�zut si turla ridicat� de vl�dica Silvestru sa pornit�. �Iar�si pl�nge Maica Domnului si patronii Petru si Pavel, din catapeteasma lui Sofronie�. �Sfintii zugr�viti cu m�iestrie de T�t�r�scu, nu mai sunt �ntregi�. Grigorie Leu intervine pe l�ng� forurile competente pentru restaurarea catedralei, �n martie 1941 revenind de la investitur� cu un arhitect de la Comisiunea Monumentelor Istorice. Hot�r�ste confectionarea unei noi catapetesme, a c�rei istorie necunoscut� p�n� �n prezent este legat� si de parohia ortodox� din Berlin. Organizarea parohiei ortodoxe rom�ne din Berlin �n 1942 i-a revenit preotului Emilian Vasiloschi, consilier patriarhal, fost paroh al bisericii �Icoana� din Bucuresti, ce urma s� cuprind� toti rom�nii din Germania, exceptie f�c�nd cei din Viena, care a obtinut �n centrul Berlinului biserica �Jerusalemeskirche�, proprietatea Comunit�tii Evanghelice. P�n� atunci capela rom�n�, improvizat� �n 1940, functiona deasupra unei m�cel�rii. Biserica comunit�tii rom�ne era slujit� �n 1942 de c�tre preotul Andrei V�scan, basarabean din judetul Orhei, absolvent al Seminarului din Chisin�u, necunosc�tor al limbii germane. Ministerul Culturii Nationale si al Cultelor emite autorizatia necesar� �nchirierii imobilului pentru o perioad� de zece ani si o subventie de 12000000 de lei pentru amenajarea bisericii si organizarea parohiei. �S-a aprobat de asemenea s� se trimit� pentru biseric�, vechea catapeteasm� a Catedralei episcopale din Husi�. Preotul Emilian Vasiloschi era la 14 noiembrie 1942 pe punctul de a obtine �n Berlin pentru casa parohial� un imobil, fost� sinagog� evreiasc�, cu 20 de camere, �n apropierea bisericii ce urma s� fie �un adev�rat c�min rom�nesc, cuprinz�nd �n afar� de locuintele personalului si cancelariile parohiale, o bibliotec� cu o sal� de lectur� si o sal� de conferinte, concerte, expozitii�. Dirijorul corului bisericesc din Berlin era �n 1942 Sergiu Celibidache, student la Conservatorul din Berlin. Nemultumit de evolutia lucr�rilor de restaurare a Catedralei Episcopale din Husi, Episcopul Grigorie Leu se pl�ngea Maresalului Ion Antonescu �nainte de 21 decembrie 1942. Episcopul Husilor �este foarte nemultumit de faptul c� Ministerul Lucr�rilor Publice execut� restaurarea Catedralei Bisericii din Husi conform unui deviz �ntocmit numai �n scopul repar�rii stric�ciunilor provocate de cutremur, iar nu pe baza unui deviz care s� fi prev�zut renovarea complet� a Bisericii, at�t �n interior cu pictur� nou�, mobilier nou, etc., c�t si �n exterior d�ndu-i o alt� �nf�tisare arhitectonic� asa cum Prea Sfintia Sa o apreciaz� ca mai potrivit�. Episcopul Grigorie Leu dorea ca biserica s� aib� o singur� turl�, locul turlei Pantocratorului, d�r�mat� de cutremur, urm�nd a fi luat de o cupol� sau o turl� mai mic�. Turla Pantocratorului a fost ref�cut� cu exactitate dup� modelul celeia vechi. Episcopul dorea gestionarea personal� a fondurilor acordate restaur�rii, angaj�nd pe antreprenorul husean Lorenzo Collavini, desi Maresalul Ion Antonescu a dispus gestionarea sumei de 3000000 de lei (la care se mai adaug� 865000 lei), acordat� initial, de c�tre Ministerul Lucr�rilor Publice. Angajamentul cu �taseronul Lorenzo Collavini� a fost �ns� anulat, un alt motiv de sup�rare a Episcopului Grigorie Leu. �n scrisoarea din 25 noiembrie 1942 Grigorie Leu cerea: �pentru pictur� si catapeteasm� s� c�ut�m Noi specialistii pentru executare, ca acei ce suntem direct r�spunz�tori si fat� de prezent si �n fata viitorului�. Ministerul nu a ref�cut �ntreaga pictur� interioar�, devizul �ntocmit de Comisiunea Monumentelor Istorice �prev�z�nd pictur� nou� a fresco numai pe jum�tate din Biseric� la: altar, naos si s�ni, r�m�n�nd ca restul picturei vechi de la Pridvor si pronaos s� se consolideze cu tonuri neutre�. Episcopul era nemultumit si de reprezentantii Comisiunii Monumentelor Istorice, despre care scria la 25 noiembrie 1942: ��ntr-adev�r si domnii de la Monumentele Istorice sunt adev�rate monumente istorice care nu-si �ndeplinesc rostul de a conserva arta clasic� si de a cultiva frumosul artistic�. La 8 august 1941 scria: �dac� fier nu se g�seste renunt�m la turl�. Nu-i cuv�nt de Evanghelie zisa domnilor de la Comisia Monumentelor Istorice�. Maria Antonescu, presedinta Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale, era informat� la 18 noiembrie 1942 de c�tre Ovidiu Al. Vl�descu si Petru B�nescu, de rezolutiile marginale ale Maresalului Ion Antonescu, Conduc�torul Statului, la nota privitoare la situatia bisericii ortodoxe rom�ne din Berlin, pentru a dispune ��n ceea ce priveste comandarea unei catapetesme noi la atelierul din Arad, �n locul vechii catapetesme a catedralei din Husi, trecut� Bisericii din Berlin�. Maria Antonescu se adreseaz� la 24 noiembrie 1942 �n acest �Episcopului� Andrei al Aradului (de fapt loctiitor de episcop): �Prea Sfintie, / Ca urmare la adresa noastr� Nr. 5866 din 6 iulie 1942, avem onoare a supune cunostintei Prea Sfintiei Voastre urm�toarele: / Conform aprob�rii Domnului Maresal Antonescu, Conduc�torul Statului, vechea catapeteasm� a Catedralei Episcopale din Husi, a fost trecut� Bisericii din Berlin, urm�nd ca pentru Catedrala din Husi, s� se fac� una nou� la atelierul din Arad, �n contul Domnului Maresal. / Astfel fiind, v� rug�m Prea Sfintie ta s� binevoiti a lua leg�tur� cu Catedrala Episcopal� Husi pentru a v� comunica dimensiunile catapetesmei si a trece la executie. / Primiti, v� rug�m, Prea Sfintite, expresiunea profundului nostru respect. / Presedint� �ss� Maria Antonescu�. Dimensiunile catapetesmei si perioada lung� pentru confectionare (doi ani) nu puteau fi �ndeplinite �n atelierul m�n�stirii Hodos-Bodrog si au pricinuit refuzul Episcopiei Husilor. Episcopul Grigorie Leu �si asum� sarcina repar�rii vechii catapetesme si reasezarea �n biserica catedral�. Red�m rezolutia Maresalului Ion Antonescu de pe un document din 26 februarie 1943: �Eu m-am angajat pentru comanda catapitesmei la Arad. / Dac� nu se poate face nu am ce face. / Episcopia Husi s� solutioneze deocamdat� singur� problema. / Am ajutat biserica �n doi ani cu sume care dep�sesc ceea ce i s-a dat �n 30 de ani. / Biserica a cam abuzat. Desi are fonduri proprii le tine ascunse si las� totul �n sarcina Statului. Asta nu se poate. / Maresal Antonescu�. Licitatia lucr�rilor catapetesmei si a mobilierului (iconostas, strane, scaun arhieresc) au fost adjudecate de Pavel Cheles (Liceul Industrial din Iasi), contractul fiind �ncheiat �n aprilie 1943. Ocuparea nord-estului Rom�niei de armatele bol- sevice a dus la instaurarea panicii si evacuarea elitelor locale (administratie, magistrat i, preoti, profesori). Grigorie Leu convoac� protopopii, proistosii si preotii la Husi, B�rlad si Vaslui. �Le-a ar�tat c� orice revolutie evolueaz�; deci a evoluat si revolutia din U.R.S.S.�, amintind obligatia clericilor de-a r�m�ne �n mijlocul credincios ilor. Maestrul Pavel Cheles, �nsp�im�ntat de bombardamentele din 4 si 5 iunie 1944 din Iasi, aduce catapeteasma la Vaslui si o depoziteaz� la biserica �Sf�ntul Ioan�, de unde este transportat� la Husi cu un camion al Prefecturii judetului F�lciu. Valoarea catapetesmei (500000 de lei) a fost achitat� personal de Grigorie Leu, f�r� recurgerea la fondurile Episcopiei. Odat� finalizate lucr�rile de restaurare, biserica catedral� este sfintit� la 29 iunie 1945. Episcopia Husilor face cunoscut� la 27 august 1945 intentia de v�nzare a catapetesmei Episcopului Sofronie Miclescu de la 1849. Membrii comitetului de constructie a bisericii din satul Fedesti, �ntrunit la 15 septembrie 1945, hot�r�ste achizitionarea catapetesmei, care va fi asezat� �n biseric� de pictorul Constantin Buhusi �n 1946. Catapeteasma va fi ajustat� dup� noul spatiu de amenajare. Sunt realizate din nou cele patru icoane �mp�r�testi, restul icoanelor sunt sp�late si �corectate�. Sfintirea bisericii din Fedesti a fost s�v�rsit� de Episcopul Grigorie Leu la 10 noiembrie 1946. Catapeteasma de la 1849, la care a lucrat si Gheorghe Tattarescu �ntre 1890- 1891, se g�seste ast�zi �n biserica din satul Fedesti. Ce s-a �nt�mplat cu catapeteasma confectionat� de Episcopul Grigorie Leu? Dup� r�nduirea P.S. Ioachim ca Episcop la re�nfiintata Eparhie a Husilor la 4 iulie 1996 de c�tre Sf�ntul Sinod si instalarea sa din 15 septembrie 1996, sunt continuate lucr�- rile de consolidare a bisericii catedrale, �nfrumuset at� cu pictur� mural� si �nzestrat� cu o nou� catapeteasm�, mobilier, candelabre, candele si obiecte de cult. Resfintirea bisericii s-a f�cut la 29 iunie 1998, cu prilejul �mplinirii a 400 de ani de la prima atestare documentar� a Episcopiei Husilor (1598). Catapeteasma Episcopului Grigorie Leu �mpodobes te ast�zi biserica cu hramul �Schimbarea la Fat� a m�n�stirii din Dobrina, ctitoria P.S. Ioachim, sfintit� la 8 noiembrie 2007 de P.S. Corneliu, Episcopul Husilor.

Costin Clit