Vara este, fr ndoial, anotimpul asteptat de cei mai multi dintre noi, nu numai pentru c ncepe perioada vacantelor si a concediilor, ci si pentru c ne putem bucura de razele soarelui, de plaj si piscin, de iesirile la iarb verde si, n egal msur, de drnicia naturii revrsat pe tarabele din piat. Toate acestea pot veni ns cu o suit de afectiuni, intitulate generic boli de var. Pentru a le putea evita, este important, n primul rnd, s cunoastem ct mai multe despre aceste afectiuni, principalele cauze ale aparitiei si rspndirii lor.
Insolatia
Insolatia este cea mai sever form a tulburrilor cauzate de cldura excesiv. n contextul unor temperaturi suportabile sau a unor expuneri de scurt durat la soare foarte puternic, organismul uman este capabil s-si mentin o temperatur optim prin declansarea unor mecanisme de termoreglare, cum ar fi transpiratia. Cu ct este mai cald, cu att transpiratia este mai abundent. Uneori ns, metodele de rcire ale organismului nu mai functioneaz sau nu mai fac fat temperaturilor foarte ridicate. Organismul se supranc lzeste si apare insolatia, o stare care ne poate pune viata n pericol. Simptome O persoan cu insolatie are o temperatur de pn la 40,5 de grade Celsius si nu mai transpir, semn c organismul este epuizat si nu se mai poate rci. Chiar dac apare n mod subit, insolatia poate fi precedat de semne antemergatoare, ce se instaleaz progresiv, dar sigur: transpiratie puternic, urmat de diminuarea ei gradual (victima nu mai are destul ap n corp pentru a continua s transpire), oboseal, ameteal, pierderea apetitului, dureri de cap, great, iritabilitate. Victima va deveni palid, iar minile si picioarele sale vor deveni umede si reci. Dac nu se ia nici o msur n aceast faz si victima continu s rmn n soare, starea acesteia se va altera si se va instala insolatia. Aceasta se manifest prin nrosirea pielii, minile si picioarele victimei devin calde si uscate, se accelereaz ritmul cardiac, tensiunea arterial scade. Apare senzatia de gur uscat, sete foarte puternic, frisoane, spasme musculare sau convulsii, stri halucinante, confuzie sau delir, ce pot duce la pierderea cunostintei. Insolatia trebuie privit cu mult seriozitate, pentru c, desi este o afectiune aparent banal, ea se poate solda cu complicatii serioase pe termen lung sau i poate pune viata victimei n pericol. n cazul n care avem o persoan care sufer de insolatie, trebuie apelat de urgent serviciul 112, iar apoi se pot efectua cteva msuri de prim ajutor. Primul ajutor Victima trebuie scoas imediat din soare si mutat ntr-un spatiu rcoros. Ea trebuie dezbracat n asa fel nct s se expun ct mai mult din suprafata sa corporal la aer. ntregul corp al victimei trebuie rcorit cu ap nu foarte rece, care poate fi pulverizat sau aplicat cu ajutorul unui burete sau comprese. Se pot aplica pachete de gheat pe abdomen, gt si la subsuoar. Dac victima este constient si capabil s nghit, trebuie s i se dea s bea ct mai multe lichide. Totusi, majoritatea victimelor care sufer de insolatie au un status mental alterat si nu li se pot administra lichide pe cale oral n conditii de sigurant. NU i se va administa victimei niciun medicament pentru scderea febrei, deoarece i va face mai mult ru dect bine! Pn la sosirea ajutorului calificat, trebuie urmrite atent semnele vitale ale victimei, respiratia si pulsul, pentru c insolatia poate conduce ctre socul hipertermic – aparitia de convulsii, vrs- turi, pierdere a cunostintei pentru mai mult de un minut, puls sczut etc. n cazul n care se constat c victima nu mai respir, trebuie ncepute de urgent manevrele de resuscitare.
Deshidratarea
Deshidratarea apare atunci cnd corpul pierde prea multe lichide. Apa este un element extrem de important pentru organismul nostru, iar un nivel adecvat de hidratare este necesar pentru buna functionare a acestuia. Deshidratarea poate aprea la orice vrsta, dar este foarte grav n cazul nou nscutilor, copiilor si a vrstnicilor. n cazul n care un copil sau un vsrtnic prezint simptome ale deshidratrii, este bine s sunati la 112. Diareea, vrsturile, diabetul si arsurile duc la deshidratare. Primul semn al deshidratrii este, desigur, starea de sete. Un aport de ap sczut poate cauza urin concentrat, de culoare galben nchis, gura uscat, ochi uscati, crampe musculare, ameteli, stri de vom si slbiciune. n momentul n care organismul este deshidratat, acesta nu mai poate asigura necesarul de lichid pentru ca sngele s circule normal, iar victima poate intra n stare de soc. n caz de deshidratare sever, se instaleaz halucinatii, iar n final, totul culmineaz cu colapsul organelor interne. Decesul este iminent dac nu se intervine rapid. Preventie Este bine s se consume 8-10 pahare de lichid pe zi. Nu se recomand consumul de cafea, sucuri dulci sau alcool, inclusiv bere sau vin, dar nu se recomand nici consumarea alimentelor cu mult sare. n cazul efortului fizic se recomand consumarea unei cantitti mai mari de ap n timpul si dup exercitiile fizice, oprirea acestora n cazul aparitiei ametelii sau a oboselii foarte mari si folosirea unui echipament adecvat sportului
Alergiile
Alergia reprezint sensibilitate acut a organismului fat de anumite substante alergene, precum polenul, mucegaiul, praful etc. Alergenele pot ptrunde n organism odat cu hrana pe care o ingerm, aerul pe care l inspiram, dac ne nteap vreo insect sau la simplul contact cu pielea. Simptome Simptomele alergiilor sunt variate: ochi iritati si nlcrimati, strnuturi repetate, curgeri nazale, gt inflamat, dar si eruptii sau mncrimi. Fiecare caz este deosebit, iar simptomele alergiei, precum si intensitatea, durata si frecventa reactiilor alergice sunt diferite de la o persoan la alta. Primul ajutor Cele mai ntlnite cauze ale alergiilor sunt polenul si praful. Exist un numr de medicamente care pot s ajute rapid si eficient la nlturarea efectelor cauzate de alergie. Chiar dac alergia nu este grav, ar trebui totusi s consultati un medic dac prezentati simptome. n formele lor cele mai grave, unele alergii pot determina crize de astm, deteriorri ale vederii sau soc anafilactic. n acest caz, sunati de urgent la 112!
Iritatii ale pielii si alunite
Persoanele care au multe alunite pe corp sau au pielea foarte alb trebuie s evite soarele att ct este posibil. Tot vara, unele persoane se confrunt cu mici eruptii de culoare rosie, sub forma unor iritatii, la nivelul pielii. Uneori, aceste iritatii pot lua forma unor bsici pline cu ap si pot cauza o senzatie de disconfort, deoarece creaz mncrimi. Cauza acestor iritatii poate fi expunerea ndelungat la soare. De asemenea, sunt persoane care pot prezenta astfel de iritatii pur si simplu pentru c sunt alergice la temperaturile ridicate. Rnile, btturile, arsurile, tieturile si zgrieturile se infecteaz foarte usor vara.
Conjunctivita, otita si bolile de piele
Pentru c vara este sezonul bilor la piscin sau la strand riscul de conjunctivit sau otit este ridicat. De asemenea, apele contaminate pot fi cauza unor boli de piele, precum psoriazisul, dermatita, eczemele sau alte infectii fungice (candida, herpes etc.). Aveti grij cum v alegeti bazinele si evitati s v udati capul dac nu sunteti siguri de calitatea apei. Tot vremea cald ne determin s ne mbrcm sumar si s ne expunem pielea. Mijloacele de transport n comun, joaca cu animalele sau mediile de munc care presupun interactiunea cu multi oameni (inclusiv cei din sistemele medicale) fac ca riscul de atingere a unor suprafete sau persoane deja contaminate s fie mare. Astfel creste riscul de infectie. Vara este cunoscut ca fiind un sezon cu incident ridicat a bolilor de piele.
Infectii provocate de aerul conditionat
Din cauza temperaturilor ridicate vara, tot mai multe persoane recurg la rcoarea dat de aer conditionat. Putin lume stie ns c, folosite necorespunztor, acestea sunt periculoase pentru sntate. Filtrul aparatului de aer conditionat trebuie curtat periodic pentru a evita depunerea bacteriilor care pot cauza infectii, unele chiar serioase, precum pneumonii, amigdalite, sinuzite, rinite etc. n plus, nevralgiile sunt cauzate de sederea prelungit n ncperile cu aer conditionat sau de trecerea brusc de la cald la rece. Acestea se manifest prin dureri de cap si maxilo-faciale, amorteli ale gtului si bratelor, iar, uneori, se pot produce pareze. Pentru a evita nevralgiile, se recomand s stati la o distant de 6-9 metri de locul n care este montat aparatul de aer conditionat, iar temperatura de reglare a acestuia s fie cu 5-6 garde Celsius mai mic dect cea de afar. Persoanele care sufer de afectiuni cardiovasculare trebuie s fie foarte atente atunci cnd intr ntr-o camer n care functioneaz aerul conditionat. Inima trebuie s depun un efort mai mare pentru a se acomoda la o temperatur mai mic, asa c acestea risc stop cardiovascular.
Bolile infectioase
Vara este sezonul propice pentru aparitia bolilor infectioase, motiv pentru care medicii recomand vaccinarea copiilor n cazul n care imunizarea nu a fost realizat pn acum. Printre cele mai frecvente boli care pot aprea n sezonul estival se numr infectiile cu rotavirus, bolile diareice acute, infectiile cu salmonella sau E.coli, enterovirozele si boala minilor murdare. Odat cu vacanta de var si cu deplasarea n destinatii aglomerate cu turisti, exist un risc crescut de contactare a unui virus sau a unei bacterii. Principala cauz o reprezint consumarea unor alimente nesplate sau consumarea unor alimente care au fost pstrate n conditii improprii. Toxiinfectiile, n special cele cu stafilococ sau salmonella, sunt un real pericol pentru copii, ns nu este singurul. Hepatita acut cu virus A este o alt boal infectioas care se manifest cu precdere vara. Preventie Splarea frecvent a minilor, mai ales dup utilizarea toaletei sau dupa atingerea unor obiecte murdare este o metod foarte bun de prevenire a mbolnvirii, n special de hepatita A. Atentia la alimentele consumate si la modul n care au fost preparate ar trebui s fie o prioritate n timpul verii, cnd produsele se pot altera cu usurint dac nu sunt tinute n conditii propice. Nu n ultimul rnd, mpotriva bolilor infectioase se recomand vaccinarea. Imunizarea organismului mpotriva virusurilor si bacteriilor este esential pentru o var fr griji.