Peste 26.000 de elevi de clasa a VIII-a s-au nscris, ntr-o prim etap, n nvt- mntul profesional, cei mai multi optnd pentru calificarea de mecanic auto (7.661), osptar, vnztor n unitti de alimentatie (2.243), buctar (1.326) si frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist (1.165).
Din acest an, elevii din clasa a VIII-a au posibilitatea s opteze pentru nvtmntul profesional, nscrierea fcndu-se nainte de admiterea la liceu. Selectia elevilor care opteaz pentru nvtmntul profesional se realizeaz de ctre companii, mpreun cu scolile care organizeaz nvtmnt profesional. Durata pregtirii practice, prin stagii n companii, s-a dublat fat de anul trecut, de la 11 la 24 sptmni. n urma celor dou zile de nscrieri n nvtmntul profesional cu durata de trei ani, din perioada 26-27 mai, un numr de 26.003 elevi din clasa a VIII-a si-au depus candidatura pentru cele 29.465 de locuri disponibile la nivel national. n situatia n care numrul candidatilor este mai mare dect cel al locurilor, scoala si angajatorul organizeaz un test sau un interviu, n acest ultim caz dorindu-se s se afle dac elevul opteaz pentru respectiva calificare din pasiune ori doar din interes financiar. Regiunea cu ponderea cea mai mare a locurilor ocupate este Sud Muntenia – 2.997 candidati pe 2.912 locuri, cu un procent de ocupare de 102,92. n regiunea Nord-Est s-au nscris 7.199 de candidati pe 7.412 locuri (procent de ocupare 97,13), n regiunea Sud-Est – 2.971 de candidati pe 3.328 de locuri (procent de ocupare 89,27), n regiunea Nord-Vest – 3.876 de candidati pe 4.505 locuri (procent de ocupare 86,04), n regiunea Centru – 5.232 de candidati pe 4.338 de locuri (procent de ocupare 82,91), n regiunea Vest – 1.620 de candidati pe 2.096 de locuri (procent de ocupare 77,29), n regiunea Sud-Vest Oltenia – 2.321 de candidati pe 3.035 de locuri (procent de ocupare 76,47). n regiunea Bucuresti-Ilfov sunt 681 de candidati pe 945 locuri, procent de ocupare fiind de 72,06. Cele mai cutate calificri sunt cele de mecanic auto, unde s-au nscris 7.661 de candidati pe 5.107 de locuri, osptar (chelner), vnztor n unitti de alimentatie – cu 2.243 de nscrisi pe 1.564 de locuri, frizer-coafor- manichiuristpedichiurist – cu 1.165 de nscrisi pe 973 de locuri si buctar – cu 1.326 de nscrisi pe 826 de locuri. La polul opus, cu cei mai putini nscrisi, se afl calificrile operator fabricarea si prelucrarea polimerilor (cinci nscrisi pe 56 de locuri), confect ioner mbrcminte din piele si nlocuitori (un candidat nscris pe 28 de locuri), sculptorintarsier (trei nscrisi pe 56 de locuri), izolator (niciun nscris pe 28 de locuri) si laminorist (niciun nscris pe 14 locuri). Pe domenii de formare profesional, cei mai multi candidati, 11.738, au fost nscrisi la mecanic, pe 10.567 de locuri. Urmeaz turismul si alimentatia, cu 3.864 de nscrisi pe 2.724 de locuri, industria textil si pielrie, cu 1.752 de nscrisi pe 2.949 locuri si industria alimentar, cu 1.180 de nscrisi pe 1.194 de locuri.
Cea mai mare concurenta din ultimii 25 de ani
n 2014, pentru prima dat n ultimii 25 de ani, concurenta n nvtmntul profesional a fost, n unele cazuri, si de peste sapte candidati pe loc. Pentru prima dat, n doar dou zile, au fost nscrisi peste 26.000 de candidati (fat de 12.000 anul trecut) pe cele peste 29.000 de locuri, ca urmare a faptului c elevii au avut posibilitatea s se nscrie nainte de admiterea n liceu. Pn acum, elevii erau repartizati computerizat n clasa a IX-a, ntr-o scoal unde rmneau locuri. Acum, ei pot opta direct dup clasa a VIII-a pentru o scoal profesional care, de cele mai multe ori, le ofer si garantia unui loc de munc dup absolvire, pentru c scoala este organizat la cererea de angajator, spun reprezentantii Ministerului Educatiei. n timpul scolarizrii, elevii primesc o burs profesional de 200 de lei pe lun, de la stat. Sunt ns si angajatori care ofer n plus o burs de stimulare, pentru cei cu rezultate bune la practic. De exemplu, un elev cu nota 8 la practic poate primi de la angajator 10 lei pe zi, unul cu nota 9 – 12 lei pe zi, iar unul cu nota 10 – 14 lei pe zi. Elevii pot ns si s piard stimulentele, dac lipsesc si nu si fac treaba. Elevii pot lipsi de la practic numai motivat, iar orele pierdute se recupereaz. Cele mai puternice zone pentru nvtmntul profesional sunt cele n care sunt implicati angajatori strini si unde absolventii au asigurat un loc de munc. Printre acestea se numr judet ele Alba, Timis, Satu Mare, Bihor, Hunedoara, Arges, Slaj si Brasov. Angajatorii strini provin din Germania, Austria, Franta, iar calificarea cea mai cutat de ctre acestia este industria constructoare de masini si subansamble, dar si cele de mecanic agricol si prelucrarea lemnului. Cea mai mare concurent de anul acesta a fost pentru Scoala Profesional German Kronstadt din Brasov, unde, la mecanic – operator la masini cu comand numeric, au fost peste sase candidati pe loc. Urmeaz, n topul concurentei, Liceul Tehnologic Dimitrie Leonida din Constanta (calificarea mecanic auto) si Liceul Tehnologic Elena Caragiani din Tecuci (tot mecanic auto), cu cte 4,6 candidati pe loc, Colegiul Tehnic Alexandru Domsa Alba Iulia (electromecanic – electromecanic utilaje si instalatii industriale) si Colegiul Economic Viilor Bucuresti (turism si alimentatie – buctar), cu 4,3 candidati pe loc, Liceul Tehnologic Dacia Pitesti (mecanic – mecanic auto), cu 3,9 candidati pe loc, Colegiul National Economic Gheorghe Chitu Craiova (turism si alimentatie – buctar), Liceul Tehnologic nr.1 Cluj-Napoca (turism si alimentatie – buctar), cu 3,89 candidat i pe un loc, si Liceul Tehnologic de Servicii Sf. Apostol Andrei Ploiesti (estetica si igiena corpului omenesc – frizer-coafor-manichiuristpedichiurist), cu 3,8 candidati pe loc.
Colaborari cu Germania si Austria
Potrivit Ministerul Educatiei Nationale (MEN), n vederea unei mai bune corelri cu cerintele angajatorilor si a unei mai bune articulri n structura nvtmntului preuniversitar, n decembrie 2013 a fost modificat Legea Educatiei, astfel c, ncepnd din anul scolar 2014-2015, nvtmntul profesional are durata de trei ani si este organizat dup finalizarea clasei a VIII-a (dup ciclul gimnazial). Pregtirea este organizat att n scoal, ct si la angajator, iar programul de pregtire este stabilit de scoal mpreun cu angajatorii. Astfel, n primul an, pregtirea practic realizat n atelierele scolii si la agentul economic reprezint aproximativ 20 la sut din timpul total alocat programului. n al doilea an, aproximativ 60 la sut din timp este alocat pregtirii practice, iar n al treilea, aproximativ 72 la sut din timp. Pe parcursul celor trei ani sunt organizate stagii comasate de practic, cu o durat total de 24 sptmni: cinci sptmni n primul an, nou sptmni n anul doi si 10 sptmni n cel deal treilea an. nvtmntul profesional si tehnic, prin absolventii cu pregtire tehnic specializat, poate contribui n mod important la competitivitatea industrial a Romniei, consider MEN. Implicarea agentilor economici este o caracteristic major a nvtmntului profesional si tehnic (IPT), acestia participnd la urmtoarele activitti specifice: fundamentarea planului de scolarizare si stabilirea ofertei de pregtire profesional; selectia elevilor care se nscriu n nvtmntul profesional; elaborarea componentei locale a curriculumului, adaptat la nevoile specifice, n parteneriat cu unitatea de nvtmnt, pregtirea practic a elevilor, evaluarea performantelor acestora pe durata practicii si examenul final, n vederea certificrii calificrii, mai precizeaz MEN. Ministerul Educatiei, prin agentia specializat, respectiv Centrul National de Dezvoltare a nvtmntului Profesional si Tehnic, este implicat n dou initiative majore de cooperare. Una dintre acestea este cu Germania, pe baza acordului semnat cu Academia Baden Wurtenberg, n iunie 2013, cu scopul adaptrii curriculumului pentru trei calificri din domeniul mecanic. Este vorba despre un proiect-pilot care are trei componente: promovarea nvtmntului profesional, adaptarea curriculumului la cerintele companiilor si identificarea de calificri noi pe piata muncii, pentru a fi introduse n oferta de pregtire. A doua initiativ este cooperarea cu ministerul austriac al Educatiei si Camera de Comert din Austria, n vederea elaborrii unui master plan national pentru modernizarea sistemului de nvtmnt profesional si tehnic din Romnia.
