„ANI”-ul pensionarilor nu iart nimic!

aniUn numr de 435 de pensionari din judetul Vaslui datoreaz la bugetul de pensii 1.646.117 lei. Aceast sum imens, care trebuie restituit statului, a fost calculat n urma constatrii tot attor situatii de incompatibilitate. Mai exact, n timp ce beneficiau de pensie, pensionarii ncasau venituri si din activitti profesionale. Cei mai numerosi evazionisti au fost descoperiti pe segmentul pensiei anticipate sau anticipate partiale, precum si n rndul beneficiarilor de pensie de boal.

Sute de pensionari vasluieni au nselat statul, pe lng pensii ncasnd si alte venituri. Pentru c au avut ghinionul s fie descoperite, persoanele n cauz au de returnat la bugetul de pensii sume importante. Conform datelor Casei Judetene de Pensii (CJP) Vaslui, la sfrsitul lunii martie, 435 de pensionari vasluieni contabilizau debite din pensii. n total, restan- tierii datorau la bugetul asigurrilor sociale de stat si bugetul de stat, dup caz, 1.646.117 lei. Cele mai multe debite au fost generate de beneficiarii de pensie anticipat sau anticipat partial, care au cumulat acest tip de pensie cu venituri din activitti profesionale. Alte datorii provin de la pensionarii de invaliditate gradul I sau II care au realizat si alte venituri din activitti profesionale, precum si de la pensionarii de invaliditate ncadrati n gradul III, dar care au lucrat cu norm ntreag (respectiv 8 ore/zi). Pensionarii din aceast categorie au voie s lucreze doar cu jumtate de norm (patru ore/zi). Nu n ultimul rnd, o parte din debite apartin celor care beneficiaz de dou pensii (din care cel putin una mai mic dect venitul minim garantat). Fiindc pe unul dintre cupoane CNP-ul era gresit, a beneficiat de indemnizatie social (pensie social), desi nu avea dreptul (cele dou pensii cumulate depsind plafonul minim de 350 lei). „Institutia noastr stabileste att debite din pensiile de asigurri sociale, ct si cele din alte drepturi de asigurri sociale. Este vorba de acele drepturi bnesti pltite tot de CJP, dar n baza unor legi speciale (Legea 578/2004, DL 118/ 1990, Legea 189/1990, Legea 341/2004)”, a spus Isabel Bogdan, directorul CJP Vaslui.

Debitele se urmaresc timp de trei ani

CJP Vaslui si CNPP efectueaz periodic verificri n vederea identificrii persoanelor aflate n situatii de incompatibilitate. Sunt verificate datele nscrise n declaratiile nominale depuse lunar de angajatori. Conform art. 179 din Legea 263/2010, sumele ncasate necuvenit cu titlu de prestatii de asigurri sociale se recupereaz de la beneficiari n termenul general de prescriptie de trei ani. Sumele pltite necuvenit prin intermediul CJP se recupereaz de la beneficiari n baza deciziei institutiei, care constituie titlu executoriu. Debitele reprezentnd contributii de asigurri sociale sau prestatii de asigurri sociale mai mici de 10 lei nu se urmresc. De asemenea, sumele rmase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedati nu se mai urmresc.

Ce spune legea?

Sumele ncasate necuvenit cu titlu de prestatii de asigurri sociale, ca urmare a unei infractiuni svrsite de beneficiar, se recupereaz de la acesta, de la data primei plti a sumelor necuvenite, plus dobnzile aferente, pn la recuperarea integral a prejudiciului. Debitele provenite din prestatii de asigurri sociale se recupereaz prin executorii proprii ai CNPP si se fac venit la bugetul asigurrilor sociale de stat. Poprirea se nfiinteaz n conformitate cu dispozitiile art. 728 din Codul de procedur civil conform crora „veniturile din munc sau orice alte sume ce se pltesc periodic debitorului si sunt destinate asigurrii mijloacelor de existent ale acestuia, n cazul n care sunt mai mici dect cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmrite numai asupra prtii ce depseste jumtate din acest cuantum”. Salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate n cadrul asigurrilor sociale, precum si alte sume ce se pltesc periodic debitorului si sunt destinate asigurrii mijloacelor de existent ale acestuia pot fi urmrite pn la jumtate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de ntretinere sau alocatie pentru copii si pn la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii. Dac sunt mai multe urmriri asupra aceleiasi sume, urmrirea nu poate depsi jumtate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, n afar de cazul n care legea prevede altfel.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.