Srcia n rndul populatiei active a crescut semnificativ din cauza crizei economice, fiind posibil ca o scdere treptat a somajului s nu fie suficient pentru a mbuntti aceast situatie, reiese dintr-o analiz pe 2013 a Comisiei Europene (CE)..
„Una dintre cele mai tangibile consecinte sociale ale crizei economice este cresterea semnificativ a srciei n rndul populatiei n vrst de munc. Este posibil ca o reducere treptat a somajului s nu fie suficient pentru a inversa aceast situatie, dac polarizarea salarial continu, n special din cauza unei cresteri a cazurilor de munc cu fractiune de norm”, arat CE, care subliniaz c acestea sunt unele dintre principalele concluzii ale analizei din 2013 privind situatia social si a ocuprii fortei de munc n Europa. Analiza abordeaz si impactul pozitiv al prestatiilor sociale asupra probabilittii de a reveni n cmpul muncii, consecintele dezechilibrelor persistente ntre brbati si femei si dimensiunea social a Uniunii economice si monetare. Astfel, analiza arat cum ncadrarea n munc poate s ajute oamenii s scape de srcie, ns doar n jumtate din cazuri, n conditiile n care multe depind si de tipul de loc de munc gsit, dar si de compozitia familiei si de situatia partenerului pe piata fortei de munc, arat CE. „Trebuie s acordm atentie nu doar crerii de locuri de munc, ci si calittii locurilor de munc, pentru a realiza o redresare durabil care nu numai s reduc somajul, ci si srcia”, subliniaz comisarul pentru ocuparea fortei de munc, afaceri sociale si incluziune, Lszl Andor, citat ntr-un comunicat al CE. „Este vorba, n special, de sistemele de prestatii bine concepute, cum ar fi cele care reduc nivelurile prestatiilor n timp, nsotite de conditii adecvate, cum ar fi obligatia de a cuta un loc de munc. Astfel de sisteme tind s ofere mai mult sprijin corelrii competentelor si, prin urmare, gsirii unor locuri de munc mai de calitate, care, la rndul lor, ajut cettenii s scape de srcie”, mai arat CE. Analiza evidentiaz si faptul c n unele tri (de exemplu, Polonia, Bulgaria), o proportie semnificativ de someri nu sunt acoperiti de sistemele standard de securitate (ajutor de somaj, asistent social) si au tendinta s se bazeze pe solidaritatea familiei sau pe munca la negru. n acest context, somerii care nu beneficiaz de ajutor de somaj sunt mai putin susceptibili s gseasc un loc de munc, deoarece sunt mai putin susceptibili s fac obiectul msurilor de activare si nu sunt obligati s si caute un loc de munc pentru a beneficia de prestatii, se arat n aceeasi analiz. Pe de alt parte, desi criza a diminuat unele dintre disparittile de gen cu care se confrunt femeile (n mare parte din cauz c sectoarele dominate de brbati au fost cele mai lovite de criz), aceste diferente de gen nc mai persist n ceea ce priveste participarea pe piata fortei de munc, remunerarea si riscul de srcie, relev cercetarea CE. „n plus, femeile au n continuare tendinta de a lucra mai putine ore n total dect brbatii si, desi acest lucru poate reflecta unele preferinte individuale, aceasta duce la posibilitti reduse de dezvoltare a carierei, salarii mai mici si pensii viitoare mai mici, neutilizarea deplin a capitalului uman si, prin urmare, o crestere economic si o prosperitate mai redus. Disparittile de gen genereaz, prin urmare, att cresterea costurilor economice, ct si cresterea costurilor sociale si ar trebui s fie gsite solutii eficiente atunci cnd ele rezult din obstacole sau constrngeri venite din partea societtii sau a institutiilor”, mai arat CE. Astfel, arat CE, se pot observa unele diferente ntre statele membre n ceea ce priveste disparitatea de gen n cazul orelor lucrate: n unele cazuri, o proportie foarte mare de femei lucreaz, dar programul de munc e relativ scurt (de exemplu, n Olanda, Germania, Austria si Marea Britanie). n altele, participarea femeilor e mai redus, dar cele ncadrate n munc tind s lucreze relativ mai mult (n numeroase tri din Europa Central si de Est, Spania, Irlanda). Numai unele state membre (n special trile nordice si cele baltice) reusesc s combine ratele ridicate de ocupare a fortei de munc feminine cu un nivel sczut de disparitate de gen n ceea ce priveste orele lucrate. O politic eficace cuprinde, potrivit CE, un timp de lucru egal indiferent de gen, o munc flexibil pe scar larg, stimulente pentru mprtirea muncii neremunerate n cadrul unui cuplu si sisteme de ngrijire a copiilor n crese si grdinite mai compatibile cu un loc de munc, mai accesibile si abordabile, cu program mai lung.
