Excesele alimentare de srbtori sunt consecinte aproape inevitabile ale traditiei de a umple masa festiv cu preparate diversificate si hipercalorice. Plcerea de a savura feluri de mncare apetisante este temporar, ns efectele sale n urma unui abuz rmn valabile pe termen lung. Dac doriti ca anul acesta s evitati pe ct posibil indigestia si cele cteva kilograme acumulate n timp record de srbtori, alegeti o strategie mai „isteat” de a va bucura de bunttile Crciunului si ale Revelionului. O strategie mai isteat si, evident, mult mai sntoas!
Consecintele exceselor alimentare
Conform unui studiu de dat recent, 43 la sut din romnii de la orase au obiceiuri alimentare nes ntoase si nu respect orarul meselor. Printre obiceiurile alimentare proaste se numr faptul c alimentele sunt selectate n principal dup gust, fr a se tine cont de valorile nutritive. n plus, n perioada Srbtorilor de iarn, romnii au obiceiul de a consuma cantitti uriase de mncare si, n special, preparate din carne. Si cum alcoolul nu poate lipsi ntr-o zi de srbtoare, se fac abuzuri si n aceast directie. Consumul necumptat de hran n perioada srbtorilor nu este doar o indulgent inofensiv, ci o adevrat amenintare pentru sntate. Indigestia, flatulenta si extensia abdomenului sunt trei dintre simptomele imediate ale exceselor alimentare, care produc un disconfort fizic accentuat. Mai mult dect att, mesele festive copioase cresc semnificativ riscul producerii unui atac cardiac, al unei crize biliare sau aparitiei unei stri periculoase de ameteal. Cantitatea de calorii ingerat la o singur mas festiv de srbtori poate atinge pragul de 4.500 de calorii si 229 de grame de grsime, ceea ce se poate traduce printr-o avalans de mncare pe care organismul este fortat s o gestioneze. Astfel se explic cresterea alarmant a cazurilor de indigestie, toxiinfectie alimentar si alte urgente de acest tip nregistrate de spitale n preajma srbtorilor. n mod normal, dup un exces alimentar resimtit de creier, sistemul intestinal secret un hormon care cauzeaz senzatia de great. ns acest mecanism natural de autoprotectie se poate declansa cu ntrziere, crescnd riscul aparitiei diverselor probleme fiziologice, unele deja amintite.
Porcul, cea mai bun… legum?!
Carnea, oule, laptele si brnza sunt elemente de baz n alimentatia zilnic a romnilor. Este adevrat c, mai ales n sezonul rece, carnea este o surs excelent de energie, datorit continutului ridicat de proteine, vitamine si minerale. Aceasta contine cantitti mari de fier (mai ales organele), dar si calciu, sulf, magneziu, complexul de vitamine B si vitaminele A si D. n acelasi timp ns, carnea, n special cea de porc sau de vit, este bogat n grsimi saturate, greu asimilabile de organism. Conform statisticilor actuale, aceste grsimi sunt unul dintre principalii factori favorizanti ai bolilor cardiovasculare. Carnea este greu de digerat, fiind necesare 15-20 de ore pentru a fi absorbit n intestin. Prin procesul de digestie, multe dintre toxinele din carne sunt acumulate n ficat, rinichi si n intestinul gros. Caseina, o protein continut de produsele lactate, este, de asemenea, greu de asimilat. O diet bazat pe carne si alte produse animale poate duce, pe termen lung, la cresterea nivelului de colesterol si a tensiunii arteriale, la ateroscleroz, dar si la gut, artrit, cancer colorectal sau hepatic. n plus, dac nu este gtit la temperaturi corespunztoare, carnea, n special cea tocat, este un mediu propice pentru microbi si bacterii, putnd duce la aparitia toxiinfectiilor alimentare. ATENTIE: Aproape jumtate din orseni tin cont de gustul mncrii si nu de valoarea nutritiv atunci cnd o aleg.
Murturile si afumturile – capcane gustoase!
Numeroase studii arat c excesul de sare creste riscul de accidente vasculare cerebrale, cancer de stomac, osteoporoz si afectiuni renale. Si cum masa de Crciun include cel mai adesea si murturi, preparate afumate sau brnzeturi pstrate n saramur, n aceast perioad, aportul de sare creste considerabil. De aceea, este indicat s evitati srarea mncrilor, mai ales dac aveti hipertensiune. Mai trebuie mentionat c prin procesul de afumare al alimentelor sunt degajate hidrocarburi aromatice, care pot crea si probleme hepatice sau biliare.
Care este necesarul de proteine?
Un raport al Uniunii Internationale a stiintelor Nutritiei arat c necesarul de proteine pentru un adult poate s varieze de la o tar la alta ntre 36 si 110 grame pe zi. Aceasta nseamn c aproximativ 15- 20% din aportul caloric zilnic trebuie s provin din proteine. Pentru o alimentatie echilibrat, grsimile saturate nu trebuie s depseasc 10% din totalul caloriilor consumate zilnic, deoarece cresc nivelul colesterolului.
Dup mas, un desert usor
Dulciurile si produsele de patiserie v pot agrava starea de sntate, mai ales dac aveti diabet zaharat, hipertensiune arterial sau obezitate. Desi Crciunul nu mai este acelasi fr cozonac, acesta trebuie consumat cu moderatie sau chiar nlocuit cu un desert mai putin nociv. Excesul de produse ce contin fin alb si amidon poate duce la tulburri digestive si favorizeaz aparitia gastritei hiperacide si a colitei de fermentatie. De asemenea, consumul excesiv de dulciuri solicit pancreasul, precum si alte functii metabolice, pe termen lung putnd aprea diabetul, gastrita, ulcerul si obezitatea. Alimentatia traditional romneasc, a romnului de rnd, care variaz n functie de regiune, este n general protectiv pentru colon, pancreas si intestine. Este bogat n fibre, contine o cantitate redus de grsimi si proteine animale, date fiind (mai ales) posturile lungi. ns, din cauza metodelor de conservare a crnii (jumri, afumare, srare), predispune la cancer gastric. Excesele alimentare care au loc n perioada Crciunul pot determina ns afectiuni acute digestive. Dup un post de sptmni, romnul ncepe s se „ghiftuiasc” cu produse din carne de porc, variate si gustoase (sarmale cu slanin, crnati piperati, sunc, maioneze etc.), la care se adaug un pahar. Toate acestea pot precipita colica biliar, pancreatita acut (boal grav, care poate fi fatal), gastritele etc. ATENTIE: Dac exist boli preexistente, de exemplu boli hepatice, ncrctura alimentar poate duce la declansarea unei encefalopatii hepatice, a comei sau a unei hemoragii digestive. Un om sntos si ponderat, care ncepe festinul cu mese mici, va fi ferit de probleme digestive n aceast perioad.
Efectele devastatoare ale excesului de alcool
Un alt obicei al romnilor, dar nu numai, este ca, mai ales n perioada Srbtorilor, s fac excese n privinta consumului de alcool. Acesta nu se diger la fel ca celelalte alimente, doar o parte din moleculele de alcool fiind metabolizate de enzimele din intestin. Restul trec prin peretii stomacului direct n snge, rspndindu-se n tot corpul si, implicit, la creier. Din aceast cauz, la cinci minute dup ce ai but alcool, ncepi deja s simti efectele. Este suficient o cantitate mic de alcool pentru a afecta prtile creierului responsabile cu starea noastr de alert. Pe msur ce nivelul de alcool creste, efectul se propag si asupra altor prti ale creierului, cum sunt cele responsabile cu miscarea si cu orientarea n spatiu. Dac este consumat n cantitti mari si pe perioade lungi de timp, alcoolul poate duce la probleme serioase de sntate, cum ar fi hepatit cronic, ciroz, dar si boli cardiovasculare, ulcer digestiv, gastrit sau cancer intestinal. ATENTIE: Se consider c ai consumat alcool n exces dac depsesti trei pahare pe zi.
Ameliorarea disconfortului dup abuzul alimentar
Disconfortul resimtit dup abuzul alimentar este extrem de neplcut, nsa exist metode eficiente prin care strile de ru pot fi ameliorate si combtute cu succes. 1. Puneti-v n miscare. Nu v ntindeti n pat dup o mas copioas. Miscarea dup abuzul alimentar ajut la ameliorarea strii de spirit, stimularea circulatiei sanguine si la accelerarea proceselor metabolice de ardere a grsimilor. 2. Luati un medicament antiacid. Medicamentele antiacide, luate imediat dup mas, absorb acidul stomacal n exces, ameliornd anumite dureri cauzate de excesul alimentar si consumul prea rapid de hran. 3. Beti un ceai din plante. Imediat ce experimentati senzatia de prea plin, nsotit de dificultatea de a respira normal, interveniti nainte ca greata si balonarea s v copleseasc. O bun solutie este s consumati un ceai din plante (ment, rozmarin, busuioc, salvie) care s stimuleze digestia. 4. Consumati o butur diuretic natural. Starea de ru de dup un festin bogat n preparate copioase si buturi alcoolice poate fi ameliorat cu ajutorul unei buturi diuretice naturale, un cocktail tonic cu otet de cidru. Amestecati o lingurit din acest produs natural cu un pahar de ap cldut si beti continutul pe stomacul gol, nainte de micul dejun. Un alt ingredient binevenit este sucul de lmie. 5. Consumati alimentele potrivite la urmtoarea mas. Un mod eficient de a ajuta corpul s se refac dup un exces alimentar este s consumati o mas usoar, cu fibre si proteine, adic din fructe, legume si cereale integrale, dar si cu proteine pure, precum carnea de pui fr piele, peste, fasole, nucile sau produse din soia. 6. Hidratati-v corespunztor. Este foarte important ca, dup un abuz alimentar sau alcoolic, s ajutati corpul s elimine toxinele si resturile digestive din colon. Puteti realiza acest lucru printr-o hidratare corespunztoare, consumnd cel putin 1-2 pahare de ap n prima jumtate de or de la debutul simptomelor. 7. Consumati fructe. Fructele ajut digestia att prin continutul bogat n fibre, ct si prin aportul important de vitamina C. Ananasul este un detoxifiant natural pentru ficat, care contribuie eficient la metabolizarea optim a grsimilor ingerate. Fructele de kiwi sunt bogate n vitamina C, important pentru facilitarea digestiei, ntrirea imunittii si combaterea strii neplcute de great.
Trusa ta de prim ajutor
Extradigest usureaz digestia si tranzitul gastroduodenal, faciliteaz asimilarea substantelor nutritive, reduce balonarea, cefaleea si somnolenta.
AbocaBio Anacid – se recomand n reducerea hiperacidittii gastrice. Produsul ajut la normalizarea pH-ului stomacului.
Carbon Plus ajut la reechilibrarea florei intestinale. Suplimentul alimentar are un efect antibalonare si asigur eliminarea gazelor.
BioFerment echilibreaz flora intestinal si nivelul lipidelor, nlturnd disconfortul cauzat de problemele digestive.
Buscopan are efect de calmare a durerilor abdominale. Este un antispastic ce actioneaz asupra crampelor intestinale exact unde este nevoie.
Dulcolax (drajeuri) si Dulcopic (picturi) sunt indicate n caz de constipatie.
