Un ospt de inteligent si umor

Inteligenta si umorul se dovedesc adesea notiuni complementare. Scrutarea realittii pn n cele mai mici detalii presupune, ntre altele, si descoperirea celor mai neasteptate contradictii si imposturi, care n mod firesc genereaz ntristare si, n mod necesar, pandantul acesteia, umorul. Definitorii pentru esenta ideii de umanitate, aceste stri ale spiritului au fost prezente de la nceputuri si au persistat de-a lungul ntregii evolutii sociale. Capacitatea intelectual a omului, pe lng diversitatea calitativ de la individ la individ, cunoaste progresul sau regresul, n functie de mai multi factori, ntre care cel mai important pare a fi apelul, mai mult sau mai putin frecvent, la solicitarea rezolvrii unor situatii inedite. Noutatea acestora pune n activitate conexiunile neuronale si le asigur astfel eficienta si permanentizarea n timp, surmontnd diferitele handicapuri, considerate n mod fals inerente, cum ar fi cel al vrstei. n acest orizont, se nscrie n prim plan, rezolvarea careurilor de cuvinte ncrucisate. Dup cum ne demonstreaz convingtor domnul Ilascu, un nume att de frecvent ntlnit n publicatii, nsotind succesiunile de alb si negru nscrise n careuri, urmrind solutionarea definitiilor, ne confrunt cu o netrmurit gam de notiuni din cele mai diverse domenii ale cunoasterii: mitologie, istorie, geografie, stiint, tehnic, la care se adaug aspecte legate de lingvistic – sinonimie, omonimie, arhaisme, regionalisme, neologisme. Gsirea termenului adecvat presupune un binevenit efort intelectual, care nu este ntotdeauna concludent fr o contributie, uneori spectaculoas, a imaginatiei, a fanteziei chiar. De altfel, fiecare completare corect n spatiile albe presupune o ntlnire suprarealist ntre autor si dezlegtor, tocmai n contextele mentionate mai sus. Si, cum este firesc, vom ncerca s sustinem si s ilustrm afirmatiile de mai sus exemple convingtoare: E o betie asa, la snge (alcoolemia); Url prin delt (enotul); Luat, nu cu una, ci cu dou (bigamul). n aceste prime exemple, la care adaugm, tot din primul careu E toat numai ap (sacaua), sesizm si o alt trsur reprezentativ si atractiv a definitiilor formulate de Ioan Ilascu, umorul. Prezenta acestuia amuz, dar si deruteaz. Apropierea dintre expresia colocvial betie la snge si corespunztoarea definire stiintific a acesteia este surprinztoare, la fel urlatul cu neologismul enot, toat numai ap, ne sugereaz imediat o persoan transpirat, nu un obiect precum sacaua. La fel, ne surprinde si ne sporeste capacitatea asociativ expresia popular de a lua, pentru cstorie, conjugat cu neologismul bigam. Termenul acesta mi aminteste de fiecare dat si de pedeapsa anecdotic pentru acesta: va avea dou soacre. Sunt extrem de numeroase, amuzante si instructive definitiile de felul celor subliniate mai sus. Mai dm o serie de exemple edificatoare, fr a comite pcatul de a le altura dezlegarea: Circul prin Nepal, India, Sri Lanka; Greoaie si lenes; Blnd si ntelegtoare; Descheiat n fata femeilor; Prins de nas; Ca o lmie, dar nu de culoare galben; Loc de neuitat la iesirea n lume; Nu prezint nici un fel de interes. Pe Ioan Toderascu l-am cunoscut cu multi ani n urm, la Flciu, cnd fcea parte dintr-o brigad artistic, n ultimul sau penultimul an de existent a acestui gen de manifestare artistic de o remarcabil popularitate, hulit de unii, care habar nu au cum era cultivat pe atunci umorul, n forme ncifrate, cu sensuri bine acoperite, marcate de formule conventionale si de miscarea scenic, de obicei bine realizat. Mai trziu, l-am cunoscut ca autor de epigrame, n preajma debutului. Trecnd peste niste reguli birocratice privind data expedierii lucrrilor, am transmis epigramele la un important concurs, succesul su fiind imediat si fulminant. Si, din acel moment a cstigat, cstig si va cstiga la toate concursurile epigramistilor. Este deja autorul unor volume de epigrame si alte creatii satirice n versuri, participant la nenumrate volume colective. Tematica sa esential este prezent si n lucrarea de fat, ntrunind, ca de obicei, abordarea umoristic a unor aspecte generalizate ale existentei cotidiene: viata de familie, ridicolul vietii politice din actualitatea romneasc, deformarea vietii n satele noastre, reflex al deformrii totale a vietii poporului nostru. Si, trebuie s subliniez din nou, epigramele lui Ioan Toderascu au o valabilitate generalizat n timp si spatiu, si pstreaz farmecul si savoarea oriunde si oricnd , nu sunt ancorate n particularisme care le-ar limita penetrarea n orice mediu. Un personaj predilect asupra cruia si ndreapt sgetile Ioan Toderascu este soacra, acea poam acr din folclorul romnesc. Dar, interesant este c n folclorul tuturor popoarelor, de la eschimosii ngropati n blnuri de la Polul Nord pn la negrii n pielea goal de la Ecuator, soacra este la fel de prost privit. S o privim cu ochii si, mai ales, cu ironia autorului nostru, n exemplele ce urmeaz. Mai nti, face aluzie la niste pretinse relatii bune: Chit c-si mai iesea din fire / De vreo patru luni ncoace / N-a avut nici o iesire… / Odihneasc-se n pace!. O femeie din sat creeaz o confuzie n comunicare: O femeie din comun / Se plngea c-o mutr acr / Vaca este o nebun! / Dar se referea la soacr…. Altdat, autorul este cuprins de ipocrit ngrijorare pentru soacr: De-o or si mai bine / Astept, dar – ce belea! / Salvarea nu mai vine / O fi salvarea mea?. Un efect umoristic deosebit, n contextul Crciunului, cnd soseste o telegram: M-au trecut, subit, fiorii… / MAMA-SOCR DECEDAT / Si-au intrat colindtorii / O, ce veste minunat. Ne-am oprit asupra soacrei ca un exemplu de tratare din diferite unghiuri a unui subiect. Asta nu nseamn c alte categorii sunt scutite de satira lui Ioan Toderascu. De exemplu, sotia unui fotbalist: Nevasta lui, prevztoare, / Nu duce-o viat plicticoas / Cnd joac el n deplasare /Era are meciuri greleacas. Alegerile sunt privite cu un scepticism total: Am luat, pentru votare, / O decizient eleapt: / Voi vota la ntmplare / C tot aia m asteapt!. O concluzie final pentru Romnia anului 2013: Azi ne copleseste srcia, / Criza a ptruns n orice cas / E bolnav greu democratia, / Mafia n schimb e sntoas!. Nicolae Viziteu, cel de al treilea crai tomnatic si decan de vrst, este si cea mai veche cunostint a mea. De fapt, nu puteai s petreci mult timp n Vaslui fr s-l cunosti. Mereu prezent n viata social, cultivnd mereu autoironia, cumulnd un mare numr de anecdote reale sau mai putin reale, despre propria-i persoan, pitorescul Nicolae Viziteu a fost dublat de un observator extrem de interesat de tot ceea ce se petrece n jurul su, cutnd si socotind mereu, rednd apoi esentialul n caricaturile sale. Fiindc este esential n tot ce a creat de-a lungul anilor. n urm cu zeci si zeci de ani, Picasso a fcut o demonstratie de reducere a stufozittii unui desen la numai ceea ce trebuie s rmn. Pe o pnz transparent, n spatele creia se gsea n functiune un aparat de filmat, a desenat unul dintre vestitii si porumbei, nti din peste 200 de trsturi de penel, a sters, apoi a folosit din ce n ce mai putin trsturi, pn a ajuns la 5-6, rednd aceeasi imagine de la nceput, n ceea ce avea mai important. La fel, Nicolae Viziteu recurge numai la esente grafice, iar cele mai reusite dintre caricaturile sale nu au legende explicative. ntr-adevr, nu este nevoie de acestea, desenul vorbeste de la sine, poart n mod evident ncrctura mesajului pe care vrea s-l transmit autorul. De altfel, termenul caricatur, provine de la italianul carico, nsemnnd tocmai ncrctur. Victimele sale predilecte rmn politicienii, acei alergtori dup ciolan, fr idealuri, fr convingeri, intrati n ceea ce foarte impropriu numim politic numai si numai ca s se mbogteasc. Rarele inscription ri amintesc de nclcarea drepturilor omului, att de frecvent n democratie, sau de ct de negociabil este scaunul prezidential. Dar satira lui Nicolae Viziteu nu se mrgineste la sfera gunoas a politicului. El este atent si la crizele cotidiene, care macin familile sau relatiile umane n general. Caricaturile sale nu pot fi povestite, ele trebuie vzute, sunt incitante pentru imaginatie, din vizionarea unui desen att de simplu n aparent putem construi vaste scenarii. De exemplu, desenul n care personajul principal st cu streangul de gt, legat de un copac prea scund pentru a fi strangulat. O femeie are grij, cu hrnicie s ude copacul la rdcin, acesta se va nlta si cel cu streangul de gt va fi spnzurat. Dac dezlegarea careurilor lui Ion Ilascu va tine treaz inteligenta celui care va deschide aceast carte, rsul strnit de epigramele lui Ioan Toderascu si caricaturile lui Nicolae Viziteu i vor lungi cu sigurant viata.

Dan Ravaru

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.