Principalele cauze ale cersetoriei �n r�ndul minorilor

S�r�cia si influenta negativ� a familiei sunt principalele cauze ale cersetoriei, acestea fiind indicate de peste 85, respectiv 52% dintre copiii si adultii care au participat la studiul realizat pentru proiectul �Unde �ncepe cersetoria, se sf�rseste copil�ria�, cofinantat de Ambasada Frantei. Proiectul a fost implementat �n mai multe comunit�ti din tar�, inclusiv �n orasul Murgeni.

Asociatia Telefonul Copilului, Agentia National� �mpotriva Traficului de Persoane si Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalit�tii din cadrul Inspectoratului General al Politiei Rom�ne au realizat un studiu privind cauzele cersetoriei �n r�ndul minorilor, �n cadrul proiectului �Unde �ncepe cersetoria, se sf�rseste copilaria�, cofinant at de Ambasada Frantei la Bucuresti. Potrivit rezultatelor studiului, s�r�cia a fost indicat� ca principalul factor declans ator al deciziei de a cersi de c�tre 85,4 la sut� dintre respondenti, �n timp ce influenta negativ� a familiei sau lipsa de supraveghere a copiilor au fost considerate drept cauze de c�tre 52,1 la sut�. Alti 28,1 la sut� au spus c� cei care ajung s� cerseasc� o fac pentru a c�stiga usor bani, 14,6 la sut� au indicat drept cauz� lipsa de implicare a scolii, iar 18,8 la sut�, lipsa de implicare a autorit�tilor locale. Peste jum�tate dintre cei chestionati cred c� principalii beneficiari ai banilor c�stigati �n acest fel de c�tre copii sunt p�rintii, iar 38,7 la sut� consider� c� beneficiarii sunt persoanele str�ine care �i controleaz� pe minori si �i forteaz� s� cerseasc�. Doar 17,7 la sut� dintre persoanele intervievate apreciaz� c� minorii aleg singuri s� ofere diferite prestatii simple pentru a obtine niste bani. Totodat�, 67,7 la sut� dintre respondenti cred c� minorii care cersesc provin din familii cu dificult�ti materiale, 18,3 la sut� din familii �n care se consum� frecvent alcool, 5,4 la sut� din familii �n care exist� violent� domestic�, 4,3 la sut� din familii obisnuite, dar care nu se ocup� de copii, 3,2 la sut� din familii �n care p�rintii s-au separat si 1,1 la sut� sunt de p�rere c� acestia vin din centre de plasament. Elevii chestionati cred c� cele mai mari riscuri pentru copiii care cersesc sunt traficul si exploatarea �n afara t�rii (62,8 la sut�), amenint�rile si lovirile (57,9 la sut�), �ndep�rtarea de familie (57,3 la sut�), abandonul scolar (56,3 la sut�) si mutilarea fizic� (35,8 la sut�). Proiectul a fost implementat �n comunit�t i din Bucuresti (Sectorul 5) si judetele Ilfov (Jilava), Vaslui (Murgeni), Alba (Hop�rta), D�mbovita (Cojasca), Covasna (Dob�rlau), Brasov (municipiul Brasov), fiind selectate, �mpreun� cu reprezentantii Agentiei Nationale �mpotriva Traficului de Persoane si ai Institutului pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalit�tii din cadrul Inspectoratului General al Politiei Rom�ne, �ntruc�t se confrunt� cu problemele traficului de minori si cersetoriei. Initiatorii proiectului au identificat, �mpreun� cu autorit�tile locale, m�suri pentru prevenirea si combaterea cersetoriei, acestea urm�nd s� fie incluse �ntr-un program strategic. Astfel, 25,3 la sut� dintre reprezentantii autorit�tilor locale consider� c� ar trebui acordat sprijin familiilor s�race, 22,1 la sut� c� ar trebui sanctionati p�rintii care nu se ocup� de copii, 21,1 la sut� au cerut �mbun�t�tirea legislatiei si 12,6 la sut�, scoaterea copiilor din mediile familiale violente. Directorul executiv de la Asociatia Telefonul Copilului, C�t�lina Florea, a declarat, joi, c� un diagnostic alarmant este lipsa de informare �n r�ndul celor mici privind cersetoria, mai putin de jum�tate dintre cei chestionati vorbind cu cineva despre acest lucru. �Asadar, bilantul acestui proiect confirm� disfunctionalit�tile existente la nivelul familiei, �n principal pe fondul s�r�ciei extreme, semnalate constant de Asociatia Telefonul Copilului, un motiv �n plus pentru reactii concrete din partea societ�tii civile si a autorit�tilor �n vederea prevenirii acestor fenomene� a declarat C�t�lina Florea. Ambasadorul Frantei, Philippe Gustin, a declarat c� traficul de persoane, dar mai ales traficul de copii este inacceptabil pentru o lume civilizat�, iar acest subiect preocup� deopotriv� autorit�tile franceze, dar si pe cele rom�nesti. �Traficul de copii �n toate formele sale, dar mai ales folosirea minorilor pentru cersetorie trebuie s� fie o problem� care ne priveste pe toti �ntr-un context de migratie semnificativ� �n Europa. Prin sprijinul nostru pentru realizarea acestui proiect-pilot, care adopt� o abordare consultativ� at�t a adultilor c�t si a copiilor �n cauz�, am vrut sa �ntelegem mai bine cauzele reale care �i determin� pe copiii rom�ni s� cerseasc�. (…) Trebuie s� �ntelegem fenomenul pentru a-l putea combate. S�r�cia nu explic� totul�, a declarat Philippe Gustin, ambasadorul Frantei �n Rom�nia. Initiatorii proiectului au precizat c� informatiile obtinute �n cadrul proiectului vor fi folosite, �mpreun� cu alte studii de cercetare, pentru dezvoltarea unui program strategic de prevenire si combatere a traficului de minori. La analiz�, pentru prima oar�, au participat si copiii, fiind chestionati 600 de minori, cu v�rste cuprinse �ntre opt si 12 ani. Valoarea proiectului a fost de 17.800 de euro, contributia Ambasadei Frantei fiind de 10.000 de euro.