Pasi pentru o nou abordare a nvtmntului special si special integrat

Problemele cu care se confrunt copiii din nvtmntul special si special integrat au constituit tema unei recente declaratii politice a lui Victor Cristea, deputat PSD de Vaslui. Adresndu-i-se ministrului Educatiei, Remus Pricopie, parlamentarul vasluian a plecat de la problemele ntlnite n procesul de integrare a copiilor cu elemente de autism, dar nu numai, n nvtmntul de mas, asa cum au reiesit acestea din discutiile cu cadrele didactice, printii, elevii si psihologii scolari de la scolile din Vaslui. Domnul Ministru al Educatiei Nationale ar trebui s tin cont de aceste probleme semnalate frecvent n nvtmnt, cci altfel, performantele vor fi sczute att n nvtmntul de mas, ct si n nvtmntul special, a subliniat Victor Cristea.

O abordare rational a integrrii sociale a copiilor prinsi n nvtmntul special, asta propune profesorul Victor Cristea, deputat PSD de Vaslui. n urma discutiilor cu cadrele didactice din aceast ramur a educatiei, parlamentarul vasluian a identificat principalele probleme cu care se confrunt att copiii, ct si printii acestora si, nu n ultimul rnd, cadrele didactice. n prezent, integrarea copiilor cu cerinte speciale are n vedere includerea acestora n clasele obisnuite, centrndu-se pe transferul elevilor de la scoli separate, asa-numitele „scoli speciale”, la scoli obisnuite, „de mas”, urmrindu-se o crestere a interactiunilor dintre copiii cu si cei fr dizabilitti, pentru a vorbi despre integrare scolar real, iar nu despre o integrare doar fizic. Educatia incluziv presupune un proces permanent de mbunttire a institutiei scolare, cu scopul valorificrii optime a resurselor existente, mai ales umane, pentru participarea la procesul de nvtmnt a tuturor elevilor dintr-o comunitate (aceasta nseamn c si o scoal special poate fi incluziv sau poate dezvolta practici incluzive n abordarea copiilor). n scolile incluzive, de exemplu, se utilizeaz un curriculum specific, individualizat si personalizat, precum si un parteneriat activ cadre didactice – profesori de sprijin – specialisti n educatie special – printi. Exist si clase incluzive, n care este integrat un numr limitat de copii cu cerinte educative speciale. Exist mai multe modele si forme de realizare a educatiei integrate (cooperarea scoal obisnuit – scoal special; organizarea unei clase speciale n scoala obisnuit; amenajarea n scoala obisnuit a unui spatiu/sal de instruire si resurse pentru copii deficienti; modelul itinerant si modelul comun). „Ca institutie public de formare si dezvoltare social a personalittii umane, scoala este cea chemat s rspund tuturor cerintelor fiecrui elev n parte, n functie de posibilittile si aspiratiile sale, fr a limita dreptul de acces, n mod egal, al tuturor persoanelor, la oferta scolii”. Din nefericire ns, sistemul este nc departe de a rspunde necesittilor”, spune deputatul Victor Cristea.

Un sistem nevralgic

n urma discutiilor purtate cu cadrele didactice din domeniu, parlamentarul vasluian a fcut o „hart” a celor mai frecvente probleme ntlnite n procesul de integrare a copiilor cu elemente de autism n nvtmntul de mas:
???? Numrul insuficient al nvttorilor de sprijin: fiecare copil cu elemente de autism ar trebui s aib alturi un astfel de nvttor de sprijin. Lipsa acestor nvttori de sprijin determin momente de impas n desfsurarea orelor de curs. n cele mai multe cazuri, pentru ca orele de curs s se poat desfsura, printii acestor copii asist la ore, ei fiind singurii cu care copiii sunt dispusi s colaboreze. Prezenta permanent a printilor n clas i deranjeaz pe ceilalti copii, poate influenta si comportamentul nvttorului/ profesorului la or care trebuie s fac fat unei asistente permanente la orele sale. Clasele nu sunt dotate pentru prezenta nc a unui adult lng copilul cu probleme. Printele st lng copil atta timp ct poate, dup care se retrage ntr-o banc liber, revine lng copil, aceste deplasri tulburnd buna desfsurare a orei. Iar aceast situatie nu se nregistreaz doar n primele luni, pentru o asa-numit acomodare a copiilor. Sunt cazuri n care printii continu s asiste la ore si n clase mai mari, n ciclul gimnazial.
???? Programa scolar nu este adecvat posibilittilor intelectuale ale acestor copii: trebuie parcurse aceleasi unitti de nvtare, uneori cu mult peste nivelul copiilor cu probleme, ei avnd nevoie de mult mai mult timp pentru explicare, aprofundare, evaluare, ceea ce, din nou, genereaz ntreruperi n desfsurarea orei.
???? Nu exist criterii de evaluare diferite: toti copiii primesc aceleasi sarcini de lucru si aceleasi teste de evaluare. Printii care asist la ore, n ncercarea lor de a-si ajuta copilul, practic rezolv sarcinile de lucru n locul lor – total nedrept pentru ceilalti colegi si, practic, imposibil pentru ca nvttorul s poat face o evaluare corect
???? Colegii au tendinta, n clasele mici, s copieze din comportamentul copiilor cu elemente de autism (devin mai irascibili, vor ca si printii lor s i ajute la ore etc.)
???? Integrarea acestor copii n nvt- mntul de mas ar trebui s se fac n baza unei evaluri initiale reale a gradului de autism, dac sunt integrabili sau nu, si trebuie s devin subiectul unei monitorizri n timp al progreselor nregistrate. Are loc o evaluare initial, dar care, din pcate, este destul de superficial, nu se desfsoar n clas si este realizat tot cu printii alturi de copii. Dac, n decursul unei anumite perioade, nu se nregistreaz progrese scolare dar si de adaptare n cadrul colectivului de elevi, n ciuda eforturilor reale din partea nvt- torului/profesorilor si al colegilor de clas, copiii trebuie transferati n clase speciale unde ar putea avea parte de atentia unor cadre specializate pentru lucrul cu astfel de copii. n ncercarea de a-i feri de discriminare, practic, acestor copii li se anihileaz drepturile la o educatie special furnizat de ctre specialisti, n unitti special amenajate pentru nevoile lor, respectiv dreptul la o sans real de recuperare si integrare.

Declaratie politic

nvtmntul special si special integrat

Stimati colegi, Functionarea nvtmntului special este reglementat prin Legea 1/2011 – Legea Educatiei Nationale, Legea 448/2006 – Legea privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Legea 151/2010 – Legea privind serviciile specializate integrate de sntate, educatie si sociale adresate persoanelor cu tulburri din spectrul autist si cu tulburri de sntate mintal asociate. Modificarea si completrile aduse la Legea 151/2010, aprobate n plenul Camerei Deputatilor n data de 11.06.2013, au n vedere urgentarea ncheierii de protocoale de colaborare ntre Ministerul Snttii, Ministerul Educatiei Nationale si Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, precum si cu ONG-urile care au ca obiect de activitate promovarea snttii mintale. n procesul de integrare a copiilor cu elemente de autism n nvtmntul de mas apar probleme, cum ar fi:

???? Programa scolar nu este adecvat posibilittilor intelectuale ale copiilor cu autism, cu tulburri de sntate mental asociate.
???? Nu exist criterii de evaluare diferite; toti copiii primesc aceleasi sarcini de lucru si aceleasi teste de evaluare.
???? Numrul insuficient al cadrelor didactice de sprijin; n lipsa cadrelor de sprijin, printii asist la ore, ei fiind singurii cu care copiii sunt dispusi s colaboreze.
???? n clasele mai mici, colegii au tendinta s copieze din comportamentul copiilor cu elemente de autism.
???? Integrarea acestor copii n nvtmntul de mas ar trebui s se fac n baza unei evaluri initiale reale a gradului de autism, pentru a stabili dac sunt integrabili sau nu si trebuie s devin subiectul unei monitorizri n timp a progreselor nregistrate. Aceste deficiente prezentate anterior sunt concluziile la care au ajuns cadrele didactice, printii, elevii si psihologii scolari de la scolile din Vaslui. Asadar, domnul Ministru al Educatiei Nationale ar trebui s tin cont de aceste probleme semnalate frecvent n nvtmnt, cci altfel, performantele vor fi sczute att n nvtmntul de mas, ct si n nvtmntul special. S apelm la ratiune, ratiunea lucrului bine fcut. S ascultm vocea tuturor factorilor implicati n aceast ecuatie, dar mai ales strigtul printilor acestor copii care au de parcurs un drum anevoios, cu multe obstacole; aceste obstacole pot fi depsite numai alturi de familie si societate.

???? Prof. Victor Cristea, deputat PSD de Vaslui

1 COMENTARIU

  1. Mai fratilor! Voi habar nu aveti despre ce este vorba. In invatamantul de masa, deja, exista copii cu probleme de adaptare si de intelegere a programei scolare, chiar si adaptate. Dar sa vorbim d eo integrare a copiilor cu autism in scolile de masa e o mare, mare de tot absurditate. La o clasa supradimensionata de 30-35 elevi cum stipuleaza legea aia a lui Basescu, sa adaugi un astfel de copil inseamna sa desfiintezi, practic, restul clasei, si sa te ocupi numai de copilul autist. Nu are nici un sens sa tot vorbim discutii. Copiii astia sunt bolnavi mintal. Le trebuie medici si psihologi reali si medicatie adecvata. Nu stiu ce vor face ONG-urile alea sau scolile alea speciale unde toti s epricep la de toate dar nu produc efecte vizibile in imbunatatirea sanatatii elevilor. Cat despre integrare, asta e o vorba spusa de cei care nu vor sa vada realitatea sau au ceva de castigat din a bate apa in piua pe tema dizabilitatilor. Hai sa creem ONG-uri sa scoatem niste bani si sa-i desfiintam pe astia cu scolile speciale, in loc sa ne concentram pe tratarea adecvata a copiilor in cauza. Nu are nici un rost sa desfiintam scolile speciale, dar nu va asteptati la rezultate buna fara un tratament adecvat, facut de medici si psihologi reali, nu astia facuti pe genunchi care incearca sa ne convinga ca o sa integram noi copiii aia speciali fara sa-i tratam mai intai. Asa ca nu desfiintati ce aveti ci mai intai incercati sa completati ceea ce exista si sa alocati fonduri reale pentru tratarea acelor copii. Nu de invatamant au ei nevoie, in primul rand, ci de medici buni si dedicati.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.