Prin intermediul unui set de ntrebri adresate Marianei Cmpeanu, ministrul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, senatorul PDL Dan Marian pune degetul pe unul dintre punctele nevralgice ale economiei romnesti, n general, si ale Vasluiului, n special. Acuznd cosmetizarea statisticilor referitoare la rata somajului si ocupare, parlamentarul vasluian redeschide o tem nicidecum nou: necorelarea ofertei de locuri de munc cu nevoile pietei muncii si nici cu specificul ocuprii. Asta desi, noteaz ironic senatorul democrat-liberal, Vasluiul are un nivel al somajului comparabil cu Germania… Pcat c perspectivele nu sunt la fel!
n materialul naintat ministrului Muncii, senatorul vasluian pleac de la statisticile furnizate de ANOFM si AJOFM-uri, care sustin c Romnia are una din cele mai sczute rate ale somajului, n special n rndul tinerilor. Astfel, n timp ce trile dezvoltate din UE raporteaz rate ale somajului de peste 10% iar n rndul tinerilor acestea trec de 25% n tri ca Spania, Grecia, Portugalia si chiar Franta, n Romnia, rata somajului corespunztoare lunii mai 2013 este de doar 5,29%. n judetul Vaslui, pe care l reprezint n Parlament n calitate de senator, rata somajului depseste 11%. (…) am putea concluziona c judet ul Vaslui are un nivel al somajului comparabil cu Germania, numai conditiile si perspectiva economic difer, spune Dan Marian. Pe de alt parte, analiza pietei muncii din Romnia evidentiaz un fenomen mult mai ngrijortor: rata sczut a ocuprii fortei de munc si erodarea ocuprii, n sensul lipsei locurilor de munc. Conform prognozei cursurilor de formare profesional ce vor fi oferite de ANOFM si agentiile judetene, n luna iunie 2013, persoanele aflate n cutarea unui loc de munc au la dispozitie cursuri de lucrtori n comert, agenti de securitate, osptari, contabili, referenti resurse umane, manichiuristi, frizeri, maseori etc. n conditiile unei astfel de oferte, necorelat cu nevoile pietei muncii si nici cu specificul ocuprii n fiecare judet, nu este prea greu s ne imaginm care sunt perspectivele acestor persoane aflate n dificultate de a obtine venituri decente. Din nefericire, nici oferta de locuri de munc nu este foarte generoas. Fat de judetele dezvoltate ale trii (Cluj – 2.440 locuri disponibile, Bucuresti – 920, Constanta – 888), n judetul Vaslui sunt doar 332 de locuri de munc, din care pentru zona Husului sunt alocate 102 locuri de munc disponibile cu adresabilitate spre persoanele cu pregtire si calificare redus. n acest context, iat cele patru ntrebri pe care senatorul Dan Marian i le-a adresat Marianei Cmpeanu, toate fcnd referire la ocuparea fortei de munc n judetul Vaslui: Care este rata real de ocupare a fortei de munc n Romnia, respectiv la nivelul judetului Vaslui? Exist la nivelul ministerului pe care l conduceti vreo analiz a nevoilor de ocupare a fortei de munc la nivelul angajatorilor din jude- tul Vaslui corelat cu specificul social si economic al acestui judet? La nivelul Comitetului Economic si Social al Guvernului, exist discutii, programe, proiecte n domeniul ocuprii fortei de munc pe care s le promovati mpreun cu Ministerul Educatiei, Cercetrii si Tineretului si cu Ministerului Economiei pentru a beneficia de o mai bun corelare a msurilor active de ocupare de fortei de munc disponibile (active, apte de munc)? n perspectiva exercitiului financiar european 2014-2020, aveti n vedere programe concrete de creare a locurilor de munc pe care s le derulati concomitent cu formarea persoanelor aflate n cutarea unui loc de munc? Ultima ntrebare a fost formulat motivat de faptul c agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munc, n parteneriat cu asociatii si firme care au ca domeniu de activitate formarea profesional, acceseaz fonduri europene mai degrab pentru nevoile lor de a-si justifica activitatea si de a-si plti proprii angajati dect pentru a (re)integra efectiv somerii n cmpul muncii. n ceea ce m priveste, consider c, nainte de a derula tot felul de programe de formare profesional care sunt, mai mult sau mai putin, corelate cu nevoile reale ale pietei muncii, ar trebui create efectiv locuri de munc. Sau, poate c, n accesarea unor astfel de programe finantate din fondurile europene, ar trebui prevzute concret si msuri de creare a locurilor de munc. Cu alte cuvinte, nainte de a forma somerii cu studii superioare n domenii ca management de proiect, resurse umane si stimularea abilittilor antreprenoriale, s vedem dac exist adresabilitate pe piata muncii pentru astfel de calificri. Dac nu, s-i pregtim n domenii n care se pot angaja sau s crem locuri de munc n care si pot valorifica cel mai bine cunostintele si abilittile. Altfel, vom exporta n continuare fort de munc n trile membre UE, supradimensionnd fenomenul migratiei si, totodat, sporind ngrijorrile partenerilor europeni cu privire la tri ca Romnia, a conchis senatorul Dan Marian.
