Traficantii de droguri din Vaslui cunosc �pretul corect�

Conforma raportului Agentiei Nationale Antidrog (ANA) pentru 2012, kilogramul de cocain� s-a v�ndut, anul trecut, pe piata drogurilor din Rom�nia, cu sume care au variat �ntre 40.000 si 70.000 de euro, mai mici dec�t cele din 2011. Singurul vasluian arestat, �n 2013, pentru trafic de cocain�, un t�n�r de 36 de ani din Iana, cunostea foarte bine �scorurile� din piat�, solicit�nd 50 de euro pentru gramul de cocain�. Dac�, din fericire, traficul de cocain� are (�nc�) proportii reduse �n judetul nostru, nu acelasi lucru se poate spune despre traficul si consumul de substante etnobotanice, care este �n crestere, �n ciuda interzicerii prin lege a acestora.

Conform raportului dat recent publicit�tii, un kilogram de cocain� s-a v�ndut, anul trecut, pe piata drogurilor din Rom�nia, cu sume care au variat �ntre 40.000 si 70.000 de euro. �n 2011, kilogramul de cocain� a costat �ntre 45.000 si 90.000 de euro, sc�derea pretului fiind, printre altele, o consecint� direct� a efectelor crizei asupra buzunarului consumatorilor. Cele mai mici preturi ale cocainei pe piata drogurilor din Rom�nia au fost �n 2004, 2005 si 2006, c�nd kilogramul s-a v�ndut cu sume �ntre 35.000 si 50.000 de euro. Totusi, raportul ANA confirm� faptul c�, �n prezent, cocaina r�m�ne cel mai scump drog de pe piata rom�neasc�, la polul opus afl�ndu-se canabisul. Astfel, un kilogram de canabis s-a v�ndut �n Rom�nia, anul trecut, la preturi cuprinse �ntre 2.000 si 5.000 de euro, precizeaz� ANA. �n acelasi timp, un kilogram de hasis a costat �ntre 4.000 si 7.000 de euro, iar kilogramul de heroin�, �ntre 17.000 si 22.000 de euro.

Vasluiul, un punct (�nca) mic pe harta cocainei

Av�nd �n vedere preturile practicate pe piata drogurilor din tara noastr�, se poate spune c� b�rbatul din Iana care, �n luna aprilie, a fost arestat pentru trafic de cocain�, cunostea foarte bine �mercurialul�. Reamintim c�, pe 22 aprilie, politistii de combatere a criminalit�tii organizate si procurorii DIICOT au documentat activitatea infractional� a lui Costel Bichinet, �n v�rst� de 36 ani, din comuna Iana. �n urma perchezitiei, din locuinta acestuia au fost ridicate aproximativ 40 de grame de cocain�, droguri pe care suspectul le adusese din Italia. Politistii au stabilit c� acesta v�nduse, deja, mai multor tineri din municipiul B�rlad si localit�tile limitrofe mai multe doze de cocain�, cer�nd 50 de euro pentru un gram. Evident, traficantul din Iana a fost prezentat instantei de judecat� cu propunerea de arestare preventiv�, pentru s�v�rsirea infractiunilor de introducere �n tar� de droguri de mare risc si trafic de droguri de mare risc, iar instanta a emis pe numele lui mandat de arestare preventiv� pentru 29 de zile.

Fruntasi la etnobotanice!

�n ciuda faptului c�, �n judetul nostru, magazinele cu produse etnobotanice au fost �nchise �nc� din anul 2010, �n spitale apar din ce �n ce mai des cazuri de tineri care au consumat astfel de substante. Astfel, �n 2012, la Spitalul Judetean de Urgent� Vaslui au ajuns sase tineri cu intoxicatie provocat� de consumul de etnobotanice, droguri si etanol, care au avut nevoie de �ngrijiri medicale. Alti nou� tineri, au ajuns, din aceleasi motive, la Spitalul de Urgent� din B�rlad, majoritatea fiind internati �n sectiile de Terapie Intesiv�, Psihiatrie sau Pediatrie. �n cazul �n care au refuzat internarea sau nu au avut o stare medical� deosebit de grav�, au fost externati, cu recomandare de consult psihiatric. Potrivit Directiei de S�n�tate Public� (DSP) Vaslui, �n anul 2012, 13 dintre pacientii cu intoxicatie cu etnobotanice au fost de sex masculin, iar doi de sex feminin, cresterea �n r�ndul tinerelor fiind una semnificativ� si �ngrijor�toare, cu at�t mai mult cu c�t v�rsta consumatorilor este �ntr-o continu� sc�dere. Astfel, din cei 15 consumatori �nregistrati anul trecut, unul are sub 15 ani, opt aveau �ntre 15 si 19 ani, trei aveau v�rste cuprinse �ntre 20 si 24 de ani, doi aveau v�rste �ntre 25 si 29 de ani, un singur consumator av�nd peste 30 de ani. Mihaela Vlada, directorul DSP Vaslui, spune c�, desi institutia pe care o conduce, prin serviciul de prevenire, efectueaz� tot felul de actiuni pentru a descuraja consumul de etnobotanice si droguri, �n evidente ajung doar consumatorii care impun asistent� medical� si, de multe ori f�r� voia lor, ajung la medic.