Nu �ncepem noi proiecte �n acest an

Ministerul Dezvolt�rii Regionale si Administratiei Publice nu va �ncepe noi proiecte �n acest an, concentr�ndu-se pe finalizarea celor deja �ncepute, �n conditiile �n care la nivel national sunt deschise circa 3.000 de santiere, a declarat, joi, Iulian Matache, secretar de stat �n institutie.

�Nu vrem s� mai �ncepem alte proiecte, �n conditiile �n care �n prezent sunt deschise 3.000 de santiere la autorit�tile locale. Acestea sunt fie de ap�, fie de canal, baze sportive, deschise de-a lungul timpului si pentru care nu au fost alocate fonduri pentru a fi �nchise�, a spus Matache, la conferinta Mediafax Talks about Constructions. El a ar�tat c� obiectivul Ministerului Dezvolt�rii este finalizarea acestor proiecte, nu existenta a c�t mai multor investitii �ncepute. Matache a spus c� institutia urm�reste dezvoltarea unei strategii coerente si integrate si impulsionarea activit�tii investitionale, fiind lansate �n acest sens o serie de programe, dup� ce �n ultimii ani s-a �nregistrat o stagnare sau chiar un regres al domeniului constructiilor, din cauza cererii reduse si a diminu�rii resurselor financiare. Oficialul a amintit c� la 10 aprilie a fost aprobat un nou program care vizeaz� proiectele de constructii, cu trei subprograme, respectiv modernizarea satelor, �regenerarea urban� a municipiilor si oraselor, respectiv dezvoltarea infrastructurii judetelor. Programul este finantat din fonduri aprobate anual cu aceast� destinatie, prin bugetul Ministerului Dezvolt�rii, bugetele locale sau alte surse. Matache a atentionat c� acest program nu este un nou PNDI, principala diferent� fiind finantarea. �N-o s� ne �ntindem mai mult dec�t ne este plapuma si de asemenea, nu vom cere constructorilor s� se �ndatoreze pentru stat�, a ad�ugat Matache. Prezent la eveniment, Cristian Erbasu, presedintele Federatiei Patronatelor �n Constructii, a ar�tat c� finantarea r�m�ne principala problem� a sectorului constructiilor, iar cele mai multe proiecte sunt suspendate sau �nt�rziate. �Motivele principale sunt studiile de fezabilitate precare care au stat la baza finant�rii, caietele de sarcini foarte complicate, contestatiile nenum�rate care apar din cauza lipsei de transparent� la licitatii si a firmelor care sunt contestatari de meserie, precum si a ofertelor de dumping�, a spus Erbasu. El a amintit c� un mijloc de �mbun�t�tire a situatiei ar fi certificarea profesional� a firmelor de constructii, cerut� �n repetate r�nduri de reprezentantii patronatelor de profil, care se aplic� la nivel european obligatoriu sau optional. �Suntem �n situatia �n care pentru multi constructori nu mai exist� solutii. Dorim s� vedem dac� primim de la Guvern m�car sperante. Evident c� nu sunt suficiente, ne dorim si certitudini�, a mai ar�tat Erbasu.