Starea de spirit �n r�ndurile legionarilor din judetul Vaslui la 1938 (II)

Propaganda legionar� era realizat� si de persoane venite din afara judetului. Gheorghe Dumitrescu, reprezentantul Societ�tii de Asigurare „Vulturul” din Bucuresti, aflat �n comuna Dumesti, se exprima �n fata preotului Ion Boeru, la 29 iunie 1938: „Linistea din p�rtile D-vs este numai aparent�, c�ci la Bucuresti si �ntr-alte p�rti lumea misun� si sunt grozave nemultumiri din cauza actualului regim de de teroare si din cauza �ncerc�rei de �n�busire a misc�rii legionare. Rom�nia e toat� legionar� si aceast� miscare nu c� a pierdut ceva, ci din contra c� se �nt�reste pe zi ce trece si va fi vai de aceia care au c�utat s� o �mpiedice. Diriguitorului de la Interne de azi D-l Armand C�linescu �i sunt zilele num�rate. / Avem ordin de la c�pitan ca timp de un an toti legionarii s�- si caute de lucru, tin�nd str�nse leg�turi, dup� care termen vom cere pe c�pitan viu sau mort si vom porni la o actiune decisiv�, c�ci legionarul nu iart� si nu se dezice niciodat�, nici nu se vor face coade de topor tuturor lichelelor deast�zi ai regimului. / Legionarul stie s� sufere c�ci numai prin suferint� ajunge la izb�nd�. Desolidarizarea lui Cristescu, Dragos, Protopopescu, etc, e numai o inventiea actualului guvern”. Gheorghe Dumitrescu va pleca din Tansa �n judetul Roman. La 6 iulie 1938, studentul Constantin Manta din Br�ila, aflat �n vizit� la „cunoscutul legionar Nicolae D�nil�” din Negresti, a fost perchezitionat si s-a g�sit asupra sa 103 fotografii cu fruntasii misc�rii, la care se adug� o c�mas� verde cu insigna „Ajutor Comandant legionar”. Numele de botez erau o alt� form� de �mpotrivire a legionarilor. �n comuna Tanacu, Constantin Samson d� numele copilului Corneliu (iunie 1938), iar Ion Buzdugan numele Codreanu (4 iulie 1938). „Aceste nume – se crede c� – sunt puse cu scopul de a se tine treaz� ideia fostei organizatii legionare.” Un num�r mare de legionari sunt semnalati la 17 iunie 1938 �n satul Dr�gesti, condusi de avocatul N. Budu, din plasa Negresti. Un calendar legionar a fost v�zut de agentul 101 �n locuinta lui Stefan Sima, din satul Valea Popii, comuna Dr�gesti, fiind protejat de de seful de post. �n momentul �ncas�rii impozitelor la 4 noiembrie 1938, Constantin Gh. Grigoras din Dr�gesti se manifest� fat� de perceptor si jandarm prin cuvintele: „Am fost, sunt si voi fi legionar” (detinea calitatea de sef de cuib din ianuarie 1938). �n noaptea dintre 15 si 16 iulie 1938, s-au efectuat 140 de perchezitii la „fostii membri extremisti de st�nga si de dreapta din �ntregul judet Vaslui”, dintre care 14 la cei comunisti, la care nu s-a g�sit nimic, si 126 la „membrii fostei misc�ri legionare cu care ocazie s-a g�sit diferit material de propagand� legionar�”, cum ar fi la: Maria Pog�nceanu din Vaslui (brosura „Cuv�nt studentesc”, o fotografie cu un grup de legionari, 4 c�rti postale – ilustrate – cu caracter legionar, ziarul „Buna Vestire”, nr. 262, din 13 ianuarie 1938), Florica Bodeanu din Vaslui (un notes cu diferite �nsemn�ri – sedinte si cotizatii, trei fotografii ale lui Vasile Marin si alti legionari, 15 ilustrate si o carte postal�, trei scrisori cu continut legionar, un portret al C�pitanului), Jack Marcopol, proprietar din comuna Pungesti (dou� brosuri cu titlul „Pentru legionari”, opt brosuri „Miscarea legionar�”, opt brosuri „C�ntece legionare”, trei brosuri „C�rticica sefului de cuib”, dou� ziare „Libertatea”, un ziar „Porunca vremii”), Stan Brebeanu din Negresti (ziarele „Bratul de fier” si „Cuv�ntul Argesului”), Nicolae D�nil� din Negresti (patru scrisori cu caracter legionar), Vasile S�l�v�stru din Negresti (revista „Sfarm� piatr�”) si Stefan Olaru din comuna Ciortesti (un carnet cu c�ntece legionare, notite si adrese cu cu caracter legionar). �n seara zilei de 15 septembrie 1938, „cu ocazia trecerii trenului la care era atasat si vagonul dub�, cu legionarii ce s-au transportat de la Miercurea Ciuc, �n g�ri s-a aruncat cu bilete scrise �n creion… / Legionarii le-au aruncat cu scopul ca populatia s� stie cum sunt tratati acei care se afl� �n domiciliu obligatoriu” conform notei �ntocmite de maiorul Mihail Niculescu, comandantul legiunii de jandarmi din Bac�u. Este vorba despre legionarii transportati din lag�rul de la Miercurea Ciuc la Vaslui, unde vor sosi �ntre 15 si 17 septembrie 1938. Red�m continutul unui asemenea bilet: „15 – IX – 938 / 45 legionari din lag�rul M. Ciuc sunt transportati cu duba de criminali �ntr-o directie necunoscut� zilnic cu acelasi tren, �n c�teva transporturi. / Comunicati si altora aceast� stire. / �n lag�r, Prof. I. Zelea Codreanu e tinut la secret de 70 zile. Orice fel de leg�tur� cu familiile este interzis�. / Multi bolnavi de stomac din cauza m�nc�rii. / Nu mai fumeaz� nimeni. / Continu� teroarea si momelile pentru smulgerea de declaratii. / Am mai �naintat un memoriu M.S. Regelui, dar autorit�tile jandarmeresti refuz� s�-l transmit�.” �n noaptea dintre 30 noiembrie si 1 decembrie 1938, �n orasul Vaslui sunt r�sp�ndite manifeste legionare cu urm�torul continut: „Rom�ni! Legionari din surghiunul Vasluiului unde au fost adusi si cei de la Ciuc v� trimit vesti din viata de teroare fizic� si moral� a lag�rului”. Din lag�rul de la Vaslui, Gheorghe Apetrei, contabil din Botosani, internat aici �n septembrie, ofer� c�teva informatii locotenentului colonel Jadescu, comandantul detasamentului special de jandarmi din Vaslui, cum ar fi: pericolul ce plana asupra vietii regelui Carol al II-lea, adoptarea de m�suri �n timpul mitingurilor aviatice la care participa regele, supravegherea femeilor la festivit�tile la care era prezent regele. Considera c� �n libertate la Botosani ar „ar putea prinde firul de a pune m�na pe testamentul ultim al lui Codreanu, care zice el, s-ar afla la Doamna Cecilia Lucan”, din Botosani, sora mamei lui Corneliu Zelea Codreanu. �n timpul vizitei regelui Carol al II-lea din Occident (noiembrie 1938), Vasile Stefan Helgiudin, din comuna Deleni, lanseaz� stiri false despre evadarea a 4-5.000 de legionari din lag�rul din Cern�uti. „Pentru mentinerea ordinei s-au deplasat Centrul de Instructie Chisin�u si alte trupe din Chisin�u” (conform notei din 23 noiembrie 1938). Notele informative ofer� unele informatii si despre evrei. Locuitorii evrei din comuna Tibana nu au acceptat participarea copiilor lor al�turi de cei rom�ni la festivit�tile organizate cu prilejul s�rb�torilor nationale de la 10 mai (Ziua Independentei) si 2 iunie 1938 (Ziua Eroilor). Din cei sase elevi evrei s-a prezentat unul singur. Neparticiparea elevilor evrei este pus� pe seama lui David Segall, hahamul din comun�. Cresterea preturilor la porumb si gr�u provoac� nemultumirea populatiei si este pus� pe seama negustorilor evrei. Agentul 101 informa, la 17 iunie 1938: „�n comuna Negresti si T�rgusor, unde sunt multi evrei, acestia sunt nemultumiti, fiindc� li se �nchid pr�v�liile prea de vreme. Fac aprecieri ironice asupra lui Codreanu si spun c� s-au dus si dusmanii lui Goga.” De atentia organelor specializate nu a sc�pat nici Zizi Lambrino, care, la 30 iulie 1938, „a sosit la conacul Chioaia din comuna Telejna”, �nsotit� de I. Lambrino, fratele s�u, re�ntors la Bucuresti pe 31 iulie. Zizi Lambrino „se afl� �n prezent la conac – singur� – fiind ceva cam suferind�, iar peste c�teva zile asteapt� s� soseasc� la Chioaia si fiul Carol, dinpreun� cu mama D-Sale, din Bucuresti” (conform notei informative �ntocmit� de c�pitanul I. C�ciul�). La 6 august 1938, Ion Lambrino si avocatul Eduard R�scanu din comuna Buh�esti sosesc la conacul Chioaia, pentru a pleca cu Zizi la conacul Schina din satul Cuci, comuna Bozieni, judetul Roman. Vor reveni la conacul Chioaia, pe care �l vor p�r�si la 19 septembrie 1938, iar „fiul D-Sale Carol a plecat tot ast�zi la familia C. R�scanu din Iasi”. La 27 septembrie 1938 Zizi Lambrino, fiul s�u Carol si mama sa Fr�sina au plecat din Iasi la Bucuresti. Dr. Teodor R�scanu din Buh�esti se afla sub „supraveghere pentru propagand� legionar�”, de sub care este scos �n urma unei minutioase descinderi din 27 / 28 mai 1938. S-au g�sit fotografii cu membrii legionari sositi �n 1936 �n tab�ra de munc� Din comuna Buh�esti, dar si o caricatur� care �l reprezenta pe maresalul Alexandru Averescu. I s-a g�sit �n schimb arme de foc: un revolver, 43 de cartuse nedeclarate, o carabin� sistem „Hanlicher”, 1893, pentru care i s-au �ntocmit acte de trimitere �n judecat�. �n favoarea sa intervine istoricul Nicolae Iorga printr-o scrisoare publicat� �n ziarul „Neamul rom�nesc”din 21 octombrie 1938.

Constantin Clit