La 27 martie / 9 aprilie 1918, Sfatul Trii hotra la Chisinu, n prezenta lui Alexandru Marghiloman, seful guvernului de la Bucuresti, unirea Basarabiei cu patria mam Romnia. Marea Unire a fost desvrsit prin actul de la 18 noiembrie / 1 decembrie 1918. Constitutia din 1923 prevedea, la articolul 7: „Romnii, fr deosebire de origine etnic, de limb sau de religie, se bucur de libertatea constiintei, de libertatea nvtmntului, de libertatea presei, de libertatea ntrunirilor, de libertatea de asociatie si toate liberttile si drepturile stabilite prin legi”. Guvernantii au urmrit, dup terminarea rzboiului si realizarea Marii Uniri: refacerea scolilor distruse, asigurarea accesului la nvttur pentru toti tinerii si organizarea unitar a nvtmntului pe cuprinsul trii. O important deosebit se acord si nvtmntului din Basarabia, fapt reflectat si de cresterea numrului stiutorilor de carte, de la 19,4%, nainte de rzboi, la 38,1%, n 1930 (la nivelul Romniei, numrul stiutorilor de carte se ridica la 57,0%). Constitutia din martie 1923 prevedea: „nvtmntul este liber n conditiile stabilite prin legile speciale si ntruct nu va fi contrar bunelor moravuri si ordinei publice. nvtmntul primar este obligatoriu”. Cu toate acestea, autorittile romne se confrunt n Basarabia, dar nu numai, cu unele probleme provocate de etnicii rusi si evrei, asa cum este n cazul orasului Soroca, asezat la un vechi vad al Nistrului, pzit n Evul Mediu de o cetate. n 1930, orasul Soroca numra 14.661 de locuitori. n judetul Soroca ntlnim, n 1934, urmtoarele institutii scolare secundare: Liceul de bieti, Liceul de fete, Liceul Tehnic Agricol, Liceul evreesc, nou gimnazii, patru gimnazii industriale, o scoal profesional de cntreti bisericesti si una de agricultur. Minoritarii refuz folosirea limbii romne n scoal, iar unii dintre ei aleg calea fugii peste Nistru n Ucraina, la care se adaug si animozittile dintre profesorii bstinasi si cei veniti n ajutor din dreapta Prutului si propaganda bolsevic. n aprilie 1923, Comandamenul Militar al Basarabiei informa Ministerul de Interne despre situatia din orasul Soroca. Redm n continuare adresa trimis n acest sens: „Avem onoare a raporta c n cursul lunei Martie un numr de elevi de la Liceul din Soroca au disprut, iar elevul Eseanu V. A fost prins n momentul cnd ncerca s treac n Ucraina. Din cercetrile fcute s-a constatat c la Liceul Technic din Soroca, n majoritatea timpului si lectiilor, se ntrebuinteaz mai mult limba rus, iar ntre profesorii veniti din regat si cei originari din Basarabia exist o mare animozitate. Asemenea la Liceul Evreesc „Tarbut” din Soroca, cursurile se fac numai n evreeste si ruseste, cci profesorii de la aceast scoal nu cunosc de loc limba romn. Elevii au ntre ei comitete a cror scop nu s-a putut afla. La liceul de fete din Soroca, elevele se pun n grev dac li se d s fac teme n romneste. n bisericile din Soroca serviciul divin se face numai n ruseste. Toat acestea dovedesc c n scoli si biserici nu se face nici o sfortare pentru a se infiltra tinerilor si populatiei sentimente romnesti. Rog s binevoiti a dispune, prin autorittile respective, s se pun mai mult rvn pentru a se ajunge si n aceast localitate ca n scoli s se predea cursurile n romneste, iar n biseric s se oficieze serviciul divin, de asemenea, n romneste.” La 28 februarie 1923, prefectura judetului Soroca aducea la cunostint Ministerului: „Urmare raportului nostru Nr. 1594 din 23 Februarie a.c. si motivate de rapoartele Brigzii de Sigurant si Politiei orasului Soroca Nr. 676 si 1505 / 923, avem onoare a v comunica, c, n noaptea de 20-21 Februarie a.c. au disprut de la domiciliul printilor biatul Esi Daici cu elevii: Gene Frenchel din cl. VII a liceului de bieti si Petre Vinitchi din cl. VI a liceului Technic Agricol din localitate. Pentru a se putea stabili dac numitii au trecut n Ucraina dup cum se crede, avndu-se n vedere c cu cteva zile n urm au mai disprut si alti elevi, au fost delegati de politia orasului D-nii sub-comisari Murafa si Ciobotarenco s supravegheze orice miscare a elevilor din liceul Technic Agricol. Dl. sub-comisar Murafa a fost informat de ctre locuitorii Alexei Solovei si Bulat Mitrofan, n ziua de 21 februarie pe la orele 4 si jumtate, pe malul stng al Nistrului din satul Techinovca, vis--vis de orasul Soroca, au iesit 2 militari si un ofiter, bolsevici, precum si mai multi civili si stnd n fata liceului technic, ofiterul rus a comunicat n limba rus urmtoarele: „spuneti la toti c bietilor ce au venit la noi, le este bine si primim cu dragoste pe toti; poftiti si veniti, – iar cu profesorii Vasiliu si Pitei, ne vom socoti la ntlnire, c ei vor fi fcuti casu”. ntre cei civili a fost bine cunoscut elevul Petre Vinitchi, care dispruse din localitate. Cum unii printi ai elevilor dispruti au declarat c fiii lor au fost persecutati de ctre profesorul de fizic Ion Vasiliu zis Belmond, se fac cercetri pentru stabilirea adevrului.” Remarcm si implicarea lui Constantin Al. Holban, profesor la Liceul de bieti „Cuza Vod” din Husi, n problemele nvtmntului din Basarabia. Nscut n 1880, n comuna Albesti, judetul Flciu, a fost fiul lui Alexandru D. Holban. Absolvent al Liceului „Gheorghe Rosca Codreanu” din Brlad, licentiat n litere si filologie modern al Universittii din Bucuresti, profeseaz n liceele din Craiova, Flticeni, Husi si Bucuresti. A fost director al Gimnaziului „Anastasie Panu” din Husi (Liceul „Cuza Vod” din 1918) ntre 1909 – 1 aprilie 1913 si 20 ianuarie 1914 – 1 septembrie 1918, a Liceului „Cuza Vod” ntre 1918 – 1 februarie 1919 si 7 ianuarie 1921 – 15 februarie 1922. La 1 mai 1923, Constantin Al. Holban este numit inspector sef al Regiunii a XV-a Scolare Chisinu, functie detinut pn n 1926. Constantin Al. Holban, seful Inspectoratului scolar al Regiunii a XV-a Chisinu, informa la 12 august 1923 Ministerul Instructiunii despre situatia scolilor secundare din Basarabia, n mod special cu referiri la cele de fete. Se plngea despre categoria functionarilor necorespunztori din punctul de vedere a prevederilor regulamentelor scolare, dar si a nevoilor nvtmntului. „Sunt pedagogii si pedagogele, o institutie special a sistemului de nvtmnt rusesc. Aceast functiune era n acest regim o carier pentru cei care o mbrtisase, ntruct acesti functionari erau definitivati si aveau un rol social egal cu al profesorilor. Aveau si atributii deosebite: pedagogul sau pedagoga erau suveranii unei clase: ddeau pedepsele, notau elevii la purtare, se ocupau de starea material a elevilor, intrau cu profesorii n clas si indirect controlau activitatea profesorilor etc., erau cerberii, cu alte cuvinte si ai elevilor si ai profesorilor. / Prin aplicarea regulamentului din regat, aceast categorie de functionari trebuie s dispar, ntruct nici regulamentul nu-i prevede si nici principiile pedagogice nu-i cer”. n opinia lui Constantin Al. Holban, „profesorul nu trebuie si nu poate s fie controlat de un element administrativ inferior lui” si „n recreatie copilul trebuie lsat mai liber, ca s i se poat dezvolta spontaneitatea, initiative n jocuri, n miscri”. Totodat, se plnge c unii pedagogi si pedagoge vorbesc cu elevii „n alt limb dect romn”. Pentru cei 105 pedagogi si pedagoge prezenti n 28 de scoli secundare statul roman cheltuia cu salarizarea lor suma de 2.000.000 lei. Constantin Al. Holban solicit Ministerului reducerea numrului pedagogilor si al pedagogelor la strictul necesar „la scoalele externe, att de bieti ct si de fete, cte un singur pedagog, care se va numi supraveghetor de ordine, – iar la scoalele cu internat cte un pedagog de 150 elevi”.
Constantin Clit
