R�zboiul Sf�nt (22 iunie 1941 – 23 august 1944) �n viziunea intelectualilor si scriitorilor rom�ni

�n urm� cu 71 de ani, �n dimineata zilei de 22 iunie, la orele 4 si un sfert, �n toate transeele armatei rom�ne a r�sunat ordinal: �Ostasi rom�ni, v� ordon treceti Prutul�. Izbucnea, astfel, un r�zboi care a �nsemnat un sir �ndelungat de jertfe dar, totodat�, o epopee a eroismului rom�nesc, o dovad� �n timp a spiritului national, a capacit�tii de jertf� pentru patrie.

Totul s-a declansat datorit� agresiunii Uniunii Sovietice care, pe 27 iunie 1940, printr-un ultimatum bazat pe fort� brut�, pe dreptatea celui mai tare asupra celui mai slab, a cerut imperativ Basarabia si Bucovina de Nord. Consiliul de Coroan�, la sfaturile prudente ale regelui Carol al II-lea si ale generalului Gheorghe Mihail, seful Marelui Stat Major, a cedat, �n final, majoritatea membrilor fiind de acord cu producerea acestei tragedii, pentru a evita una mai mare. C�tiva patrioti din consiliu au fost, �ns�, �mpotriva ced�rii, unul dintre acestia, profesorul universitar Stefan Ciobanu, afirmand: „Sire, p�r�sirea Basarabiei de armatele rom�ne ar fi cea mai mare crim� national�, c�ci ea ar �nsemna s� arunc�m populatia din Basarabia �n bratele unui neam str�in si a unui regim pe care nimeni �n Basarabia nu-l doreste. R�spunsul ce trebuie dat sovietelor e: rezistent� p�n� la sf�rsit. Si �n lupta ce se va da contra cotropitorilor, populatia din Basarabia va fi al�turi de armata rom�n�. Sire, dec�t s� ne r�sluiasc� tara, bucat� cu bucat�, mai bine s� murim cu totii pentru un ideal al p�rintilor nostri.” A �nvins, �ns�, punctul de vedere sustinut de rege si de cei din jurul s�u, si armata rom�n� a fost retras� din Basarabia, suferind insulte groaznice, la care nu avea dreptul s� r�spund�, minoritarii au putut s�-si fac� de cap. Timp de un an, prima ocupatie sovietic� a impus suferinte groaznice rom�nilor basarabeni, zeci de mii de deport�ri, mii de asasinate comise de ocupantii rusi, tot cu sprijinul minoritarilor care au batjocorit armata rom�n�. R�zboiul �nceput pe 22 iunie a fost �ntrutotul �ndrept�tit, a fost un r�spuns demn la o agresiune, un adev�rat razboi popular pentru eliberarea unei p�rti a Rom�niei cotropit� de rusi. �n viziunea popular�, si nu numai, a avut un caracter sf�nt, deoarece comunistii rusi interziseser� crestinismul, au trimis �n lag�re peste 300 de mii de preoti, c�lug�ri si alti slujitori ai Bisericii, au transformat l�casurile de cult �n magazii sau chiar grajduri. Gheorghe Buzatu, ilustrul istoric rom�n, specialist �n istoria contemporan�, subliniaz�: „Campania Rom�niei �n Est, R�zboiul Sf�nt, cum a fost denumit din cele dint�i minute ale epopeei, a beneficiat, indiferent de culoarea aliatului (A. Hitler) ori de stadiul deplorabil al preg�tirii armatei noastre, de sustinerea Poporului Rom�n �n �ntregime, de acordul Partidelor Politice ale momentului si al Monarhiei, mai putin de suportul comunistilor si al altor indivizi aflati �n solda Moscovei ori subjugati propagandei staliniste”. �n anul 2011, sub egida Muzeului Vrancei si �n coordonarea istoricilor Gheorghe Buzatu si Horia Dumitrescu, a fost alc�tuit� o antologie de peste 600 de pagini, �n care sunt consemnate atitudini ale unor personalit�ti ale timpului �n leg�tur� cu r�zboiul: C. R�DULESCU-MOTRU: „Maresalul Ion Antonescu este ast�zi pe front si, multumit� energiei si competentei lui, Rom�nia a fost re�ntregit� �n hotarele sale dinspre R�s�rit. �n Basarabia si Bucovina, organele Statului Rom�n au fost reintregrate si acum ele functioneaz� �n mod regulat”. D. CARACOSTEA: „�mprejur�rile din vara cumplit� 1940, c�nd am fost nevoit s� supraveghez evacuarea si �ncadrarea corpului didactic, am �nt�lnit momente extraordinare. Un �nv�t�tor basarabean a depus pe cristalul biroului ministerial tricolorul de borangic al scolii lui. Iar un �nv�t�tor cern�utean n-a putut salva dec�t matricola scolii, unde se p�stra cea dint�i pretuire a poetului Eminescu.” IOAN PETROVICI: „S-a �nl�turat o nedreptate si ne-am eliberat de o rusine: Basarabia si Nordul Bucovinei au fost reocupate de armata si autorit�tile Statului Rom�n, iar populatiile b�stinase ale acestor provincii au reintrat �n matca destinului lor national.” ION PILLAT: „�n spad� ti-ai schimbat, voinice, plugul/ si umbra ta, r�zbun�tor indemn / de trece Nistul si atinge Bugul / Sentinde dacic cu m�retu-i semn. / �n fat� soare sf�nt de-o s� r�sar� / s-ajung� peste munti, la Tisa iar�.” TUDOR ARGHEZI: „Venise Bucovina pe Siret si Prut, si morm�ntul din Putna, pe care c�lcase ciubota �mp�r�tiei, a s�l�sluit �n tara mare. Luminile cerului s-au cernit cu z�branic de s�nge. Au fugit p�s�rile, au gemut p�durile si r�urile s-au uscat. Luna iulie, anul o mie nou� sute patruzeci si nou�, bucur�-te M�rie! S-a mai pr�busit vama, �nc� o dat�!” GALA GALACTION: „De la 27 iulie 1940 �ncoace, un oblon de plumb si de teroare c�zuse de-a-lungul Prutului, de la Cern�uti p�n� la Reni. De un an de zile �ncoace, rostul nostru rom�nesc se fr�nsese �n dou�; c�ile noastre spre m�n�stirile noastre basarabene se surpaser�, str�vechea nedreptate socotise c�-si poate t�ia un secol nou din inim�, din glia si din �njosirea noastr�… Si, pe c�nd noi num�ram boabele de diamant ale Scripturilor Eterne si pe c�nd �n inima noastr� adunam suspine, n�dejdi si psalm dup� psalm, sus, sub boltile istoriei neamului rom�nesc a r�sunat comanda: Ostasi, treceti Prutul!…” MIHAIL SADOVEANU: „C�nd au auzit de oaspeti de peste Prut si ne-au ascultat gr�ind, foarte s-au bucurat si ne-au �mbr�- tisat fr�teste.” ADRIAN MANIU: „Doamne, care stai vremii pururi paz� / Tu pe ostasii t�i �i binecuvanteaz� / f�c�ndu-i pe acest p�m�nt at�t de frumos/ vrednici ap�r�tori ai milostivului Hristos.” ION MINULESCU: „Pornit-am deci cuntreaga majestate/ A celor ce, pornind de nou� ori / Purtar� prin orase si prin sate / �n numele lui Christ, �nving�tor.” LECA MORARIU: „Precum aceast� Bucovin�, tar� a scaunelor de domnie si a mormintelor voievodale, r�m�ne cu adev�rat Sf�nt Munte sufletului rom�nesc! Munte- Sf�nt, si de at�tea ori Golgota prin rosul s�nge si pr�p�d Golgota, Golgota peste care, �ns�, izb�vitorul palos de Arhanghel al marelui ostean Ion Antonescu ne-a dob�ndit, ast�zi, arcuire de curcubeu rom�nesc.” MIRCEA STR�INU: „Pas liberator; cadent� generatoare; ostenii/ duc �n suflet c�ntec si soare; Dumnezeu / semn le-a ales steaua cea mai frumoas�; / �nainte!” ION BUZDUGAN: „Din bucium azi ne cheam� Tara / arcasi, porniti v�rtej la lupt� / S� smulgeti brazda milenar� / din trupul t�rii noastre rupte! / Pl�iesi, la lupt� pentru Rege, / C� Tara v� binecuv�nt�: / La lupt� pentru Sf�nta Lege / Si pentru vatra noastra sf�nt�!” D. IOV: „Urmasii mei care sp�lati ocara / ce-acoperise neamul rom�nesc / m� rog lui Dumnezeu: / S� m�riti tara, / S-o rotunjiti, ca pe un m�r domnesc.” SERGIU GROSU: „Frunz� verde, frunz� de gutui / Cine-aleanul s� mi-l potoleasc�? / Numai tara asta rum�neasc�, / dragostea si apa Nistrului.” ION ANTONESCU: „DAC� MOR, ESTE PENTRU BUCOVINA SI BASARABIA. DE AR FI S� RE�NCEP, AS FACE LA FEL… NU VA FI LINISTE �N ACEST COLT AL EUROPEI SI NU VA FI DREPTATE ADEVARAT� �N LUME C�T TIMP NU SE VA FACE SAU NU-SI VA FACE DREPTATE POPORUL ROM�NESC. SI SE VA FACE!”

Dan Ravaru