Ieri, n ultima sedint de Colegiu Prefectural din acest an, Mihaela Vlada, directorul Directiei de Sntate Public (DSP) Vaslui, a prezentat un raport al strii de sntate a populatiei judetului, comparnd datele din primele trei trimestre ale anului 2011 cu indicatorii statistici pe nou luni ai anului 2010. Concluzia a fost c indicatorii pe majoritatea afectiunilor (diabet, cancer, boli hipertensive sau afectiuni psihice) sunt n crestere, n timp ce sporul natural este n scdere. Comparativ cu situatia din alte judete, starea de sntate a vasluienilor nu este ns nici mai bun, nici mai rea, sustine directorul DSP, care spune c motivul principal al cresterii numrului de bolnavi se datoreaz alimentatiei, consumului de alcool, stresului, factorilor genetici si, nu n ultimul rnd, accesului dificil al persoanelor din rural la serviciile de sntate.
„Din punct de vedere al strii de sntate, populatia Romniei prezint unii dintre cei mai defavorabili indicatori din ntreaga zon european, nu doar de la nivelul UE. n particular, raportat la populatia judetului Vaslui, indicatorii sunt ngrijortori. Datele de morbiditate si mortalitate analizate la nou luni 2011, comparativ cu aceeasi perioad 2010, indic probleme de sntate a populatiei judetului: mortalitate prin boli cardio-vasculare, cresterea bolilor neoplazice, precum si recrudescenta bolilor infectioase, de la tuberculoz la cele cu transmitere sexual. La aceast dat, populatia judetului Vaslui, de 453.113 locuitori, beneficiaz de servicii medicale primare prin cele 179 cabinete medicale medicin de familie, dintre care 76 n mediul urban si 103 n mediul rural, dar si de servicii medicale secundare, asigurate prin 103 cabinete medicale de specialitate, 97 n mediul urban si 6 n mediul rural, 10 policlinici, cu 136 cabinete de specialitate, 125 de cabinete de medicin dentar, din care 23 n mediul rural. Servicii medicale tertiare sunt asigurate prin cele patru unitti sanitare cu paturi din municipiile Vaslui, Brlad, Husi si din orasul Murgeni. Din cele patru unitti, dou sunt de nivel de competent III – Spitalul Judetean de Urgent Vaslui si Spitalul Municipal de Urgent „Elena Beldiman” Brlad, unul de nivel IV – Spitalul Municipal „Dimitrie Castroian” Husi, si unul de nivel V – Spitalul de Psihiatrie Murgeni. Serviciile medicale de urgent sunt asigurate prin Serviciul Judetean de Ambulant, UPU de la Spitalul Judetean de Urgent Vaslui si CPU de la Spitalul Municipal de Urgent „Elena Beldiman” Brlad, dar si prin centrele de permant Codesti, Ivnesti si Vutcani”, a spus Mihaela Vlada. Directorul DSP Vaslui a precizat c n Romnia modelele de morbiditate si mortalitate au suferit modificri importante n ultimele decenii, n sensul cresterii prevalen- tei bolilor cronice si a mortalittii din aceste cauze, n contextul cresterii ponderii populatiei vrstnice, asociat cu actiunea multipl a factorilor de risc biologici, de mediu, comportamentali si cu influenta conditiilor socio-economice si de asistent medical. „Nu doar compara- tiile n ceea ce priveste indicatorii strii de sntate sunt defavorabili, ci si cei care se refer la accesul la servicii de sntate de baz, la care judetul Vaslui prezint unii dintre cei mai redusi indicatori, la aspecte precum numrul de medici, farmacis ti sau asistenti raportat la populat ie, ca si numrul de consultatii pe locuitori. Cea mai mare discrepant se ntlneste n mediul rural, unde numrul personalului medical n general si al medicilor n special este de cteva ori mai mic dect n urban, acelasi lucru fiind evident si pentru diferite institutii medicale, de la farmacii la spitale si centre de sntate. Populatia judetului solicit asistenta curativ, n special spitaliceasc, n defavoarea celei ambulatorii si de asistent primar. Cu o treime din populatiie care locuieste n mediul rural, unde spitalele sunt inexistente, acest aspect duce la probleme majore n accesibilitatea la servicii de sntate de baz. Exist un acces redus, marcat de inechitti, la servicii sanitare de calitate, principalele diferente fiind nregistrate ntre mediul rural si cel urban. Rata brut a mortalittii a fost n mediul rural de aproape trei ori mai mare dect n mediul urban, att din cauza unui grad mai mare de mbtrnire a populatiei, dar si datorit unor carente n asigurarea serviciilor de sntate necesare. Asigurarea populatiei din mediul rural cu medici medicin de familie este satisfctoare, fiecare comun avnd cel putin un cabinet medicin de familie. Nevoia de servicii medicale de specialitate la nivelul judetului rmne mare pentru multe dintre specialitti: medicin de urgent, radiologie si imagistic medical, diabet, nutritie si alte boli metabolice, cardiologie, urologie. Populatia este interesat de servicii medicale de calitate, fapt care se remarc prin numrul mare de pacienti care se adreseaz clinicilor din centrele universitare”, a mai spus Mihaela Vlada.
