Vasluienii plecati la munc n strintate sau adaptat rapid cerintelor birocratiei europene. n acest an, rezidentii au dat peste cap statisticile, solicitnd 570 de alocatii europene. Spre comparatie, n perioada 2007 – 2009, n judetul Vaslui au fost solutionate 500 de formulare pentru alocatii. Italia conduce n topul trilor comunitare, cu 445 de cereri de prestatii sociale.
Vasluienii care lucreaz n strintate au formulat un numr record de cereri pentru alocatiile europene. n cursul acestui an, petentii au depus 570 de solicitri pentru a beneficia de aceast prestatie social. La acestea se adaug alte 90 de solicitri privind alocatia pentru copii, care au fost transmise n statele comunitare de ctre Agentia Judeten pentru Prestatii Sociale (AJPS) Vaslui. Practic, n nou luni, s-au depus mai multe documentat ii dect n perioada 2007 – 2009. Haralambie Voicu, directorul AJPS Vaslui, a precizat c, din solicitrile primite la institutia pe care o conduce, 445 provin din Italia, 31 din Austria, 28 din Belgia, 22 din Germania si cte 2-3 din alte state europene. „n urma corespondentei pe care noi o purtm cu autorittile din alte state, 328 de alocatii au fost suspendate n tar, pentru familiile care au plecat n alte state. De asemenea, noi am redeschis alte 99 de alocatii, pentru familii care s-au ntors din strintate”, a spus Haralambie Voicu. n anul 2010, vasluienii care lucreaz n statele Uniunii Europene au solicitat 434 de alocatii, n timp ce n perioada iulie 2007 – 31 decembrie 2009, la nivelul judetului Vaslui au fost solutionate 500 de formulare pentru alocatii comunitare, venite de la vasluieni care lucreaz legal n strintate.
Sistemul de acordare
Potrivit legislatiei europene, pentru fiecare an de plat, se solicit date despre beneficiarul prestatiei sociale din tara de origine. n functie de situatia existent, o familie poate primi alocatie n Romnia, cnd un printe munceste n tar, iar al doilea printe care lucreaz afar primeste la rndul lui alocatie din statul respectiv. Din cuantumul alocatiei primite n euro, care de regul este mai mare, se scad cei 42 de lei primiti de la statul romn. Atunci cnd ambii printi lucreaz n strintate, alocatia din tara de origine este sistat si rmne n vigoare doar prestatia social din locul de rezident. Alocatia este sistat si n situatia n care un printe rmne n tar dar nu munceste, prestatia fiind pltit doar printelui care este angajat n unul din statele europene.
