La izvoarele vietii

�n orizontul literaturii rom�ne contemporane, dar si �n cel al literaturii universale, memoriile sau c�rtile cu caracter memorialistic au c�p�tat de la an la an o pondere tot mai �nsemnat�. Faptul pare a se datora limitelor suferite de fictiune �n conditiile imensei produtii literare din ultima perioad�, av�nd �ns� si cauze legate de esenta creatiei literare. Nu putini sunt cei care sustin c�, �n toat� opera sa, scriitorul �si povesteste propria existent�, cum a fost sau cum ar fi dorit s� fie, transfer�nd-o asupra personajelor. De asemenea, imaginatia s-a dovedit dezarmant� �n fata unor �nt�mpl�ri adev�rate, care au dep�sit granitele oric�ror �nchipuiri. Autorii de memori sunt �n general scritori, oameni politici, artisti, �n general persoane cunoscute publicului cititor din alte �mprejur�ri si av�nd experient� �n domeniu comunic�rii prin intermediul cuv�ntului tip�rit. Cu at�t mai interesante sunt dest�inuirile scrise ale unor persoane din diferite medii sociale, ale c�ror m�rturii ne deschid neasteptate noi c�i de cunoastere ale complexit�tii existente umane, �n cele mai diverse ipostaze. Cartea de fat� a d-lui ing. Constantin Stef�nache se �nscrie tocmai �n aceast� categorie si, mai mult, ne introduce �ntr-o lume putin cunoscut�, cea a agronomilor, de ale c�ror str�danii beneficiem din plin, dar pe care le ignor�m �n aceasi m�sur�. Povestea este veche si si-a c�stigat, din p�cate, un loc central �n mentalitatea rom�neasc� din ultemele dou� secole, cel putin. Ne-am definit �n trecutul mai �ndep�rtat drept tar� eminamente agricol�, si chiar eram, la modul real, trec�nd peste ironiile lipsite de substant�. Este de ajuns s� amintim c� la bursa din Br�ila se stabilea, c�ndva, pretul cerealelor din Europa; pare incredibil acum, c�nd adesea m�nc�m p�ine din f�in� unguresc� si ne asezon�m ciorba din puii americani cu m�rar din Turcia. Dar, �n mod ciudat, nici �n acele timpuri agronomii nu se aflau �n centul atentiei; r�m�neau �n modestul lor anonimat �n raport cu mosierii si, mai ales, g�l�giosii arendasi. Un adev�rat paradox r�m�ne ciudata situatie c� mosierii studiau dreptul, literele, istoria, dar nu agricultura, l�s�ndu-si p�m�nturile pe m�na arendasilor. Odat� cu socialismul, �n agricultur�, num�rul specialistilor a crescut enorm si, dup� o perioad� de dominare a politicului, au reusit s�-si impun� priceperile �n acest domeniu. Aici este aspectul social al lucr�rii dlui ing. Constantin Stef�nache, al�turi de ceea ce este mai important, aspectele tr�irilor sale umane. Aceast� carte memorialistic� debuteaz�, asa cum era firesc, printr-o evocare a satului natal, Vutcani. Satul, pe care istoricul Gheorghe Ghib�nescu �l consider� cel mai mare si cel mai frumos din fostul judet F�lciu, nu este unul oarecare, ci o puternic� vatr� r�z�seasc�, trasmint�nd fiilor s�i o justificat� m�ndrie privind statutul lor social si datoria de a-l mentine �n coordonatele sale de baz� �n orice �mprejur�ri. Tocmai aici se manifest� talentul de povestitor al autorului, satul natal si amintirile legate de copil�rie potent�nd la maximum sensibilitatea si capacitatea de a o transpune st�rilor sufletesti ale cititorului. Este copil�ria obisnuit� a unui copil de t�ran gaspodar, dar cu anume particularit�ti. Peste ea, ca si peste �ntreaga tar�, planeaz� cele trei evenemente, redate incomplet de istorici si scriitorii rom�ni: r�zboiul, seceta si socializarea agriculturii. Mai �nt�i, r�zboiul, care-l afecteaz� initial pe copil prin lipsa tat�lui si permanenta team� pentru viata acestuia, apoi, direct, c�nd evenimentele de ordin militar se petreciau chiar sub ochii s�i, iar teama de abuzurile soldatilor rusi era o dominant� a vietii de zi cu zi. Aceeasi presiune phihologic� a istoriei �si pune amprenta pe �ntreaga copl�rie. Autorul va face pe parcurs o detasare �ntre tr�irile proprii si cele privind �ntraga societate, �ntre acestea r�- m�n�nd �ns� �n permanent� o st�ns� leg�tur�. Atasamentul fat� de scoal�, succesele avute aici r�m�n �ns� sub semnul unor incertitudini pentru viitor, datorit� factorilor sociali, a fi trecut – deseori abuziv de la mijlocasi la chiaburi, sau invers – gener�nd situatii de nedep�sit, adev�rate drame. Chiar dac� pe parcurs mai apar unele amelior�ri, r�ul social va apare mereu. Cel mai persistent va fi cel al colectiviz�rii, dram� colectiv� a t�r�nimi rom�ne, care a culminat �n cea mai diversificat� gam� de abuzuri. �n ignoranta lor, occidentali se minunau, �n 1990, de faptul c� rom�nii, dup� ce au comasat p�m�ntul, conditie absolut necesar� pentru practicarea agriculturi moderne, au trecut la destr�marea marilor concentr�ri. Desigur, oricine pricepe necesitatea concentr�rii p�m�ntului, dar nu oricine cunoaste suferint ele t�r�nimii, uitate de unii dintre cei �n v�rst�, necunoscute de tineri. Domnul Stef�nache ne aduce la cunostint� toate acestea si multe altele; cartea sa radiografieaz� o �ntreag� epoc�. Tenacitatea si perseverenta i-au permis s�-si �ndeplineasc� dorinta de a absolvi Facultatea de Agronomie. De aici ne introduce �n alt univers, �n cel al agriculturii de tip socialist, pe care a trebuit s� o slujesc�. �nt�lnim iar�si aspecte inedite, �ntregul fenemen fiind tratat cu obiectivitate. �nt�lnim lumea activistilor de partid care se ocupau de agricultur�, priviti de la om la om f�r� patim� si ur�, unii dintre ei av�nd certe calit�ti, altii �ncurc�ndu-i pe specialisti. Dar calitatea reuseste s� predomine, s� se impun� oric�nd, inginerul Stef�nache oblig�ndu-i s�-i acorde functii de decizie. Dac� �n final tr�ieste realiz�rile si fericirile pe care le poate aduce o familie bine �nchegat�, starea economic� actual�, �n primul r�nd cea din agricultur�, acolo unde s-au distrus at�tea valori, unele datorate direct muncii rele, nu poate s�-i st�rneasc� dec�t cele mai profunde regrete. Bine�nteles, este departe de a fi singurul… S� credem �ns� toti �n forta si perenitatea p�m�ntului, pe care domnul Stef�nache l-a iubit at�t de mult, s� ne construim o imagine optimist� pentru viitor baz�ndu-ne pe rodnicia ogoarelor si pe atasamentul fat� de ele.

Dan Ravaru