Btlia de la Stnilesti, 18-22 iulie 1711 (stil nou), a implicat, direct sau indirect, armatele si activittile diplomatice ale mai multor state europene. La data de mai sus s-au nfruntat pe cmpul de lupt de pe malul Prutului moldovenii, rusii, turcii si aliatii lor ttari. Totodat, btlia era urmrit cu maxim interes si se pregteau interventii din Polonia – unde aveau loc lupte interne ntre grupri pro-ruse si pro-suedeze – si din partea regelui Suediei, nbdiosul Carol al XII-lea, refugiat la Tighina, pe pmntul Moldovei, dup nfrngerea de la Poltava. n preajma evenimentelor majore de la Stnilesti se tes intrigi, se imagineaz scenarii, se fac pregtiri militare pe ascuns, se spioneaz, se conspir si se desconspir. Pentru noi, romnii, n centrul tuturor acestor frmntri se afla Dimitrie Cantemir, stralucit personalitate cultural, principe al filosofilor si filosof al principilor, dublat, ns, de un catastrofal politician. O victorie la Stnilesti a rusilor chemati de el ar fi dus din 1711 pn acum la deznationalizarea romnilor dintre Carpati si Nistru, poate si de peste Milcov, vedem ce s-a ntmplat ntre Prut si Nistru de la 1812 ncoace. Si, cel mai bine, ne este prezentat de Ion Neculce, sfetnic al su si cunosctor direct a tot ce s-a ntmplat pe fat sau pe ascuns. Cantemir mplinea 22 de ani de sedere la Constantinopol (Istambul) cnd se iveste prilejul unei noi domnii, cea dinti, de 3 sptmni, fiind nesemnificativ. Moldova, al crei scaun considera c i se cuvenea, se afla n centrul unui pienjenis de intrigi datorate interventiilor lui Constantin Brncoveanu si eforturilor lui Carol al XIIlea de a provoca un rzboi ruso-turc. Normal, crturarul de exceptie Dimitrie Cantemir trebuie s se scoboare si el la practicile timpului – nu numai ale aceluia – pentru a realiza ceea ce si propuse. Prezenta sa foarte agreabil n societatea constantinopolitan (ddea ospete bogate, unde se purtau discutii de nalt nivel, sustinute de europeni si asiatici, unde, ntre altele, se cultiva muzica oriental) a dus la nchegarea unor prietenii cu vrfuri ale ierarhiei otomane. Unul dintre acesti demnitari, Ismail-efendi, intervine la hanul Crimeii pentru ca, la rndul su, acesta s intervin pe lng sultan. Totul are loc deoarece pe Cantemir „l-au nvtat si n ce chip a gri, giuruind cteva mii de galbeni hanului. Iar hanul audzind aceste din Zmail-efinde, ndat au primit”. Ce familiar ne sun cele de mai sus dup 1989, doar galbenii sunt nlocuiti de Euro… O alta miz pus n joc era demascarea lui Constantin Brncoveanu, bnuit pentru legturi secrete cu rusii si austriecii. Ajungem la una dintre cele mai ntristtoare pagini ale istoriei noastre, ura de moarte dintre domnitorul muntean, ctitor al unor impresionante lcasuri de cult si sustintor al ortodoxiei din Ardeal pn n Caucaz si la crestinii din Liban sau Siria, si domnul moldovean, ctitor al culturii si scrisului romnesc. Ajuns la Iasi, dup o desprtire amiabil de fostul domnitor Nicolae Mavrocordat, Cantemir elibereaz boierii nchisi de ctre predecesor, unii dintre acestia, Iordache Ruset n primul rnd, complotnd imediat mpotriva sa. De altfel, si Nicolae-vod, dup mieroasele sale promisiuni, l-a „prt” pe Cantemir c ar fi eliberat boierii pe care el i nchisese pentru legturi cu rusii. Nu a avut, ns, crezare la vizir. Cantemir nu rmne dator, trimite boieri cu rogojini aprinse n cap, s-l prasc la sultan, dar Mavrocordat scap cu viat din ntmplare. Domnul Moldovei ncearc mai nti s-l prind pe Brncoveanu, organiznd un corp de ostire despre care rspndeste zvonul c-i pregtit pentru a contracara un eventual atac rusesc. Turcii i cer, ns, amnarea actiunii, deoarece Brncoveau le promisese o mare sum de bani, pltibil n rate pe parcursul a 5 luni. De fapt, el calculase c atunci vor veni cel trziu rusii… Dimitrie Cantermir ncepe acum un periculos joc dublu, depsind n realitate imaginatia autorilor de romane politiste; dup cum se spune, „viata bate filmul”. Mai nti, trimite vizirului informatii despre conflictele dintre polonezi, ttari si rusi, cstignd pe deplin ncrederea acestuia, care ar fi trebuit s primeasc respectivele informatii de la pasa din Tighila. S-i dm cuvntul lui Ion Neculce: „Scris-au vizirul cu scaraba la pasa de Tighine, dzicnd c beiul de Moldova este un ghiaur si stie toate ce se fcu la Moscu si la Les (Polonezi) de ne scrie tot adevrat la Poart, iar tu esti, vezi Doamne, busurman (musulman) si nu stii nemic”. Dup aceast mustrare, pasa de Tighina cerea informatii de la Cantemir, dar Domnul Moldovei avea grij s le trimit vizirului cu 5-6 zile nainte. Periculozitatea jocurilor lui Cantemir se acutizeaz, preia mesaje de la ambasadorul rus, arestat de turci, si le transmite tarului. Totul ntr-un secret desvrsit, boierii moldoveni „prndul” la Moscova c este omul turcilor. Mai mult dect att, i nstiinteaz pe turci c doreste s intre n legturi cu rusii pentru a obtine informatii pe care s le transmit vizirului, iar acesta, din prostie, l crede. Si, astfel, Dimitrie Cantemir intr n relatii pe fat cu Petru cel Mare, cu voia turcilor si convingerea boierilor c el este „ca si un turc”. ntre timp, exasperat de incursiunile ttarilor, tarul Rusiei se decide pentru rzboi, avnd mai nti mari promisiuni de la Brncoveanu si de la srbi. Acum Cantemir se d si el pe fat, hotrnd n Divanul Trii alianta militar cu Rusia. O bun parte dintre boieri sunt de acord, unii dovedesc, ns, un spumos umor involuntar: „altii dzice s trimit spre Brlad, altii spre Focsani, pns vor bate turcii cu moscalii, si care parte a birui cu acee s tzie”. Reusind n mod uimitor s pstreze bune relatii cu turcii chiar dup aceste declaratii publice, Cantemir ncheie, prin Luca vistiernicul, tratatul cu rusii de la Lutzk. Citm dup Neculce principalele prevederi: „Tara Moldovii cu Nistrul s-i fie hotarul, si cu Bugeacul si cu toate cettile, tot a Moldovii s fie. Numai deodat prin cetti s asedze moscalii osteni, pns ntemeie tara, iar apoi s lipsasc oastea moschiceasc. Bir s nu de tara nici un ban, pre domnul s nu-l mazileasc mpratul pn la moarte, si pre urm fiii lui, pre care s-or alege tara. Neamul lui s nu ias din Domnie. Numai cnd s-ar hini sau cnd s-ar lepda legea, atunci acela s lipsasc, si s puie din fratii lui”. Urmau alte puncte privind relatiile cu boierii, ceea ce a stat la baza unor nemultumiri, si obligatiile rusilor n cazul nfrngerilor lor, ducnd la exilul domnitorului. De acum ncepe derularea precipitat a evenimentelor.
Dan Ravaru
