n primele patru luni ale acestui an, numrul bolnavilor de hepatit (A, B si C) luati n evident de medicii brldeni a crescut cu 14% fat de perioada similar a anului trecut. De la 189 cazuri diagnosticate si aflate n tratament n ianuarieaprilie 2010, n 2011, numrul cazurilor a ajuns la 216.
Din cele 216 cazuri nregistrate n primele patru luni ale acestui an, 19 au fost de cauz infectioas viral, fiind nc acute. Comparativ cu aceeasi perioad a anului 2010, numrul celor infectat i cu acest tip de hepatit a crescut cu opt. n ceea ce priveste forma cronic a bolii (adic nevindecat), n 2011 au fost luati n evident 197 de pacienti. Asta n timp ce, n primele patru luni din 2010, medicii brldeni au internat si asigurat tratament la 178 de persoane. Revenind la acest an, din cei 197 de bolnavi, 95 au hepatit de cauz etanolic (de la alcool), mai putini cu cu 47 dect n 2010, si 46 au ciroz hepatic, mai multi cu 14 dect n 2010. Diferenta pn la 197, respectiv 56 de bolnavi, au alte tipuri de hepatit. La formele acute ale hepatitei, la copii predomin cea de tip A, iar la adulti B si C. La formele cronice ale bolii, hepatita de cauz etanolic este mai rspndit la brbati, iar cea viral la femei. Si asta deoarece, la femei se adaug si manichiura sau pediciura cu ustensile infectate la factorii de risc, ne-a spus medicul epidemiolog Gabriela Danis, directorul medical al Spitalului Municipal de Urgent Elena Beldiman Brlad. Pentru c preventia functioneaz mai bine dect tratarea, este bine de stiut c hepatita A poate fi tinut la distant printr-o igien impecabil, iar cea de tip B, prin vaccinare (trei doze de vaccin antihepatitic B, ntr-un interval de sase luni, cu revaccinare la patru sau cinci ani, n functie de indicatiile productorului vaccinului). n ceea ce priveste hepatita C, n prezent poate fi tratat cu Interferon (medicament), dar numai la sfatul medicului specialist gastroenterolog. Hepatita este o boal care se transmite destul de usor de la persoanele bolnave la cele sntoase, indiferent de tipul de virus contractat. Cele mai frecvente forme de hepatit sunt A, B si C, fiecare avnd moduri de transmitere predilecte. n timp ce hepatita A este rspndit mai ales la copii, prin ingerarea unor alimente sau a altor obiecte contaminate cu fecale, virusul hepatitei B se transmite prin snge (transfuzii sanguine, seringi si ace contaminate, manevre sngernde la stomatolog, manichiur cu ustensile infectate), prin contact sexual neprotejat sau de la mama infectat la noun scut. n ceea ce priveste hepatita C, aceasta se transmite numai prin snge, chiar dac sursa este indirect (o lam de ras folosit etc.), fiind una din cele mai usor transmisibile boli.
testul anti-corpi (introdus in 1990) se folose?te astazi pe scar larg?. Prin aceasta sunt ?tampila?i unii pacien?ii ca infecta?i HCV, li se spune c? poart? in ei un virus mortal care distruge ficatul, dar care, desigur, d-abea dupa vreo 30 de ani va aduce ficatul la faza de ciroz?. Aceasta cu toate consecin?ele care apar de aici, ca terapii medicamentoase de lunga durat?, care ntr-o form? sau alta tocmai acel organ l afecteaz?, n care au loc schimburile de materii chimice, adic?…ficatul!
http://www.quibono.net/62.html
„Cercet?rile nu au putut totu?i confirma aceasta idee. Astfel, Junkies care au folosit in permanen?? acele sterile furnizate gratuit au fost depista?i pozitiv HCV… mai des decit cei care nu au folosit aceste m?suri. Concluzia cercetatorilor: acest program nu ajut? la prevenirea unei infec?ii HCV. Cu alte cuvinte: cnd Junkerii folosesc n permanen?a ace sterile totu?i testele anticorpi sunt pozitive, sau, ca in cazul acestui studiu, tocmai acei Junkeri devin pozitivi!”
„Hepatita C poate fi justificata ?i f?r? virus.
ntocmai ca ?i n cazul HIV/AIDS (Cap.3), tot a?a ?i aici apar o serie de lucruri ciudate n cazul teoriei c? un anume virus declan?eaz? Hepatita C. Astfel exist? pacien?i la care, pe baza analizelor de snge actuale, se constat? valori ale ficatului m?rite. Dar care totu?i la testul anti-corpi sunt negativi. Pe chestia asta, unii cercetatori care au descoperit o a?a-zis? hepatit? C ocult? (cumva francmasonic??) n loc s? se gndeasc? c? poate n aceste cazuri nu este vorba deloc de existen?a vreunui virus. A?a cum arat? multe studii, se ntmpl? de regul? ca pacien?i testa?i pozitiv, dup? o perioad?, ca prin minune, s? nu mai fie pozitivi, f?r? ca ei s? fi f?cut ceva.
Marea majoritate a celor testa?i pozitiv nu sufer? n nici un fel ?i nu au simptome. Si au numai atunci intr-adev?r insuficien?e ale ficatului, atunci cnd n joc au fost alcoolul, drogurile sau intoxica?iile (medicamentoase sau otr?vuri). Ca dovad? este o suprapunere foarte evident? ?i anume, aproape 80% din dependen?ii de droguri sunt testa?i pozitiv. ?i in legatura cu aceasta, Rainer Laufs, directorul Institutului de microbiologie al Universita?ii Hamburg ?i unul din ap?r?torii de frunte ai teoriei existen?ei virusului Hep.C, spune el insu?i: Este de mirare faptul ca un rol att de mare n r?spindirea HCV l joac? abuzul de droguri intravenoase.
http://www.quibono.net/62.html
Comentariile sunt închise.