Cu handicap, dar fara handicap!

Sute de vasluieni cu afectiuni mai mult sau mai putin grave sunt victime ale �ncerc�rilor de a face economie la bugetul statului. Este normal ca o persoan� cu parez�, care nu �si mai poate folosi o m�n� si un picior, s� intre �n categoria persoanelor cu dizabilit�ti. La fel de normal este ca �n aceast� categorie s� fie incluse si persoanele cu afectiuni psihice. Ei bine, nu este deloc asa! Desi �ncadr�rile �ntr-un grad de handicap se fac dup� reguli stricte, acuzatiile la adresa Comisiei Judetene pentru �ncadrarea �ntr-un grad de handicap nu lipsesc. La r�ndul lor, membrii comisiei sustin c� nu fac dec�t s� respecte legea, dar nu sunt sustinuti nici de medici, nici de asistentii sociali.

Gherghina Munteanu, din Arm�soaia, are 74 de ani si este diagnosticat� cu dement� gradul 9. B�tr�na, care prezint� si incontinent� urinar�, este total dezorientat� si face gesturi care �i pun viata �n pericol. Cu toate acestea, nu a fost �ncadrat� dec�t �n gradul doi de handicap, nebeneficiind de �nso- titor. Costic� Moraru, din Draxeni, are 57 ani, este epileptic de c�nd era copil, cu �nt�rziere mintal�, si pentru c� �n 2008 a c�zut dintr-un nuc, a r�mas paralizat pe partea st�ng�. Nu face obiectul �ncadr�rii �n grad de handicap. De fapt, nu se �ncadreaz� �n niciun criteriu pentru obtinerea unui grad de handicap si, prin urmare, nu primeste niciun b�nut. Petronela D�rtu, este din Miclesti si are doar 36 de ani. Sufer� de schizofrenie din 1993. Nu are nici bani, nici pe cineva care s� se ocupe de dosarul pentru �ncadrarea �ntr-un grad de handicap. Femeia sustine c� a fost o singur� dat� la comisie, �n 2004, c�nd dosarul i-a fost respins pentru c� nu a stiut denumirea medicamentelor. Anica P�trascu, are 74 de ani si este diagnosticat� cu tulburare afectiv� bipolar�, f�c�nd parte din categoria bolnavilor considerati „periculosi”. A fost trimis� de sapte ori la comisie, dar r�spunsul a fost acelasi: nu se �ncadreaz� �n criteriile de acordare a unui grad de handicap. �n aceste criterii nu se �ncadreaz� sute de alte persoane cu pareze determinate de atacuri cerebrale sau cu afectiuni psihice declansate dup� v�rsta de 26 de ani. Nemultumiti, majoritatea arat� acuzator c�tre Comisia Judetean� pentru �ncadrarea �ntrun grad de handicap. Le sunt aliati medicii, care stiu c�t de greu le este bolnavilor s� supravietuiasc� f�r� niciun fel de venit. Ba chiar unii doctori recunosc c� schimb� diagnosticele numai pentru ca bolnavul s� poat� obtine cei 200 sau 400 de lei cuveniti pentru gradul de handicap.

Criterii draconice

Membrii comisiilor de evaluare si cei ai Comisiei Judeteane de �ncadrare �ntr-un grad de handicap ridic� din umeri: totul se face pe baza actelor de la dosar, dup� criterii clare. Din p�cate, criteriile nu sunt doar clare, ci si extrem de restrictive. Astfel, o persoan� adult� cu parez� determinat� de un atac cerebral nu poate fi �ncadrat� �ntrun grad de handicap. Acelasi lucru este valabil si �n cazul persoanelor cu psihoze care au debutat dup� v�rsta de 26 de ani. „Sunt criterii clare dup� care se face �ncadrarea �n tipul de handicap. Cei mai multi �si doresc �ncadrarea �n gradul I, pentru c� aici indemnizatia este mai mare, pot beneficia si de �nsotitor, care de multe ori este cineva din familie. Chiar dac�, omeneste, noi �i �ntelegem, nu putem �nc�lca criteriile stabilite prin lege. De exemplu, �n cazul persoanei care sustine c� este epileptic� din copil�rie, la dosar exist� un singur diagnostic de acest fel, pus abia �n februarie 2011. Acelasi lucru se �nt�mpl� �n cazul dementei. Singurul tip de dement� pentru care se acord� grad de handicap este dementa de tip Alzheimer. Dac� bolnavul vine �nt�i cu dosarul cu un alt tip de dement�, dup� care revine dup� dou� luni cu diagnosticul schimbat �n dementa Alzheimer, suntem nevoiti s� cerem o confirmare a diagnosticului de la o clinic� de specialitate. Este trist, pentru c� unii bolnavi sau apartin�tori nu vor s� �nteleag� c� noi nu suntem singura solutie �n rezolvarea problemelor financiare pe care le au. Nici m�car colegii nostri, medicii, nu ne sprijin� inform�ndu-si pacientii despre alternativele pe care le au. Pe l�ng� pensia de handicap exist� si pensia de invaliditate sau ajutorul social. �n plus, problemele sociale sunt problemele fiec�rei comunit�ti. Asistentii sociali de la fiecare prim�rie din judet ar trebui s� cunoasc� aceste cazuri si s�-i �ndrume acolo unde trebuie, astfel �nc�t acestia s� nu umble inutil pe drumuri. O confirmare a faptului c� ceea ce facem noi aici este corect este modul �n care au fost solutionate, de Comisia Superioar�, contestatiile la deciziile noastre. �n anul 2010, un procent de 97% din contestatii au avut aceeasi �ncadrare ca cea pe care am dat-o noio la nivel de judet, iar de la �nceputul acestui an nu a fost solutionat� favorabil pentru bolnav niciuna din contestatiile f�cute”, ne-a spus dr. Mihaela Tiron, presedinta Comisiei Judetene pentru �ncadrarea �ntrun grad de handicap. Majoritatea persoanele cu handicap au mai multe boli asociate. Indiferent c�t sunt de suferinzi, oamenii sunt orientati s� se reintegreze �n societate prin g�sirea unui loc de munc� adecvat. Mai mult chiar, angajatorii care �ncadreaz� persoane cu handicap ar beneficia de �nlesniri fiscale.