Devenit simbol al tuturor btliilor si eroilor neamului romnesc, data de 25 Octombrie a rmas ntiprit n sufletele romnilor ca zi n care tara si srbtoreste Armata si pe cei care au fost sau sunt n slujba ei. Din 1830, anul nfiintriii armatei romne moderne, pn n 1951, n traditia romneasc nu a existat o zi dedicat exclusiv srbtoririi acestei institutuii. Aflat n centrul atentiei publice, mai ales dup Rzboiul de Independent din 1877-1878, armata a participat anual la manifestrile prilejuite de Ziua nltrii Domnului, devenit, dup primul rzboi mondial, Ziua Eroilor. Dac armata, ca organism al statului romn, nu a avut propria zi aniversar, n schimb, categoriile de forte armate, respectiv diferitele genuri de arme, unitti si mari unitti, si srbtoreau ziua odat cu praznicele propriilor patroni spirituali. Acesti patroni au fost confirmati din 1921, printr-un nalt Decret Regal. n martie 1948, acest gen de srbtoare a fost abandonat, fiind apoi reluat din anul 1994. n prezent, zilele categoriilor de forte ale armatei si cele ale genurilor de arm si specialitti militare sunt stabilite prin Regulamentul onorurilor si ceremoniilor militare, aprobat prin ordinul ministrului aprrii nationale nr. M119 din 27 septembrie 2000. Recunoasterea importantei zilei de 25 octombrie 1944 pentru istoria Armatei Romne si istoria national, n ansamblul ei este pus n evident si de faptul c autorittile timpului si-au asumat chiar riscul unor speculatiii nefavorabile lor, care puteau asocia faptele de arme cu ziua regelui Mihai, nscut tot ntr-o zi de 25 octombrie. Deci, 25 octombrie 1944 semnific data eliberrii totale a nord-vestului Transilvaniei de sub ocupatie si administratie strine. Ziua Armatei este legat efectiv si afectiv de obiectivele si sentimentele Armatei Romne care au vizat ntodeauna ndeplinirea idealurilor nationale: unitate, independent, suveranitate, integritate teritorial.
