Realittile din agricultura romneasc, n general, si din cea vasluian, n special, sunt extrem de triste. Aceasta a fost concluzia participantilor la ntlnirea n care a fost prezentat strategia de dezvoltare a agriculturii la care lucreaz departamentul de specialitate al PSD. Invitat de onoare la aceast sedint a fost deputatul Victor Surdu, presedintele Departamentului de Agricultur si Dezvoltare Rural din cadrul PSD, vicepresedinte al Comisiei de Agricultur din Camera Deputatilor. Parlamentarul le-a prezentat participantilor modele agricole de succes, evident, toate din strintate. n consecint, modelul romnesc, arhaic si „heirupist”, trebuie schimbat, a spus Victor Surdu. Dac nu vom reusi asta, vom face agricultur tot ca pn acum: „de rusine si degeaba”.
La eveniment au luat parte Dumitru Buzatu, presedintele Organizat iei Judetene PSD Vaslui, Vasile Mihalache, presedintele Consiliului Judetean Vaslui, Doina Silistru, senator PSD de Vaslui, si Victor Cristea, deputat PSD de Vaslui. Invitatul special al adunrii a fost deputatul Victor Surdu, presedintele Departamentului de Agricultur si Dezvoltare Rural din cadrul PSD. La eveniment au luat parte primari, productori agricoli, administratori de societti din domeniul agricol etc. La nceputul lucrrilor, care s-au desfsurat la Centrul de Afaceri Vaslui, Dumitru Buzatu a fcut o scurt introducere. „Chiar dac suntet i foarte ocupati cu problemele administrative, cu fermele, ne-am gndit s organizm aceast ntlnire. Eu cred c este un moment bun s prezentm intentiile noastre privind dezvoltarea agriculturii, n speranta c vom ajunge la guvernare din nou. Nu vreau s vorbesc de necazurile din agricultur si s ntind un sir al criticilor, ci este nevoie s elaborm niste propuneri pentru sectorul agrar. S ducem mesajul nostru n localittile din care venim, care s ne ajute pentru momentele de guvernare. Solutiile prezentate sunt necesare pentru agricultur si dezvoltarea judetului nostru”, a spus Dumitru Buzatu.
Lucrm de form
Victor Surdu a prezentat pozitia PSD referitoare la dezvoltarea agriculturii. „Pn n octombrie, neam propus s elaborm un program de guvernare pentru agricultur. Acesta trebuie s tin seama de ce sa ntmplat din anul 1990 si pn n 2010 si s vedem ce facem pn n 2020. Romnia este pe ultimul loc n ceea ce priveste productia agricol din cadrul Unuinii Europene, ca s nu mai vorbim de rentabilitate si preturile la care vindem. Grupul de oameni din cadrul departamenului PSD si cel de la nivelul judetului Vaslui sunt hotrti s fac tot ce este cu putint, pentru ca s nu mai lucrm degeaba. Deocamdat, lucrm de rusine si degeaba. Nu avem nimic mpotriva celor mari, care nu fac productii de 6.000 kilograme la hectar, ci de 4.000, dar avem o problem mare cu cei mici”, a precizat Victor Surdu.
Solutii de relansare
n conditiile n care 40% din populatia trii noastre trieste n mediul rural, realizarea unei clase de mijloc la sate este extrem de important. Astfel, se urmreste transformarea activittii agricole de subzistent n exploatatii agricole, precum si dezvoltarea educatiei din scoli prin munca de cercetare. Pentru a stimula asocierea proprietarilor de pmnt, se propune nfiint area unor forme juridice simple la sate, cum ar fi intreprinderile individuale. Se are n vedere si stimularea agriculturii ecologice, dezvoltarea activittilor antreprenoriale de tip artizanal.
Strategie agricol european
Strategia PSD privind Politica Agricol Comun vizeaz cresterea prezentei trii noastre pe piata agricol comunitar. Statele membre ale UE au depsit perioadele grele doar cu ajutorul masiv al statului. n prezent, bugetul general consolidat european pentru agricultur este de 55 miliarde de euro, fiecare cettean romn pltind la acest fond 110 euro anual. Statele membre ale UE au ca principale obiective nvtmntul agricol si pregtirea profesional a fermierilor, stimularea cercettii stiintifice agricole, obtinerea de profituri acoperitoare, pentru ca productorii s nu mai prseasc fermele. „Vom pune accent pe cercetare, nv- tmnt si pregtirea fermierilor. n acest an, se va face un gru cu gluten sczut, pentru c nu s-au fcut tratamentele necesare. Pretul la gru va creste, pentru c n Rusia si Ucraina nu s-a fcut gru, si nici n statele fostei Iugoslavii si Ungaria nu sunt productii bune. Deja, n ultimele zile, pretul la grul furajer sa majorat”, a explicat Victor Surdu. Din nefericire, 90% din necesarul intern de legume si fructe este asigurat din importuri la fel ca si la alte capitole de produse agroalimenrtre. Astfel, s-a ajuns ca productia de legume din zona satelor s dispar aproape n totalitate si s se importe tomate din Turcia si usturoi din China. „Noi vrem s fim propietarii pmntului, al utilajelor, a unei mori, a unei mici linii de panificatie, proprietarii de animale s aib un abator autorizat, a cror produse de carmangarie s fie vndutre pe piata local. Dac vom face o peresiune pe piata romneasc, putem s scpm de importuri”, a subliniat Surdu.
Pe ultimul loc
Din nefericire, statisticile europene sunt foarte defavorabile Romniei. Spre exemplu, dac n Austria populatia activ din mediul rural este de 2%, n Belgia de 2%, Franta de 4%, Spania de 4,20%, Italia de 5%, Polonia de 16,10%, n Romnia este de 44%. La fel si volumul subventiilor pentru agricultori din bugetul consolidat de 55 miliarde de euro este foarte sczut pentru tara noastr. Dac n Austria subventia este de 375 euro, Olanda – 505 euro, Germania – 388 euro, n Romnia sprijinul financiar este de numai 76 de euro. n Romnia, agricultura are un aport de aproximativ 6% din PIB, iar n domeniul comertului cu produse agricole, principalul partener este UE, cu care se deruleaz peste 33% din totalul schimburilor de produse agricole. De la 1 ianuarie 2013, sprijinul n agricultur nu se va mai acorda pe hectar sau pe cap de animal, ci pe exploatatie agricol (ferm vegetal sau ferm mixt).
