A doua migratie

Somajul, salariile derizorii si scumpirile au declansat printre vasluieni ceea ce s-ar putea numi exodul s�r�ciei. Dup� dou� decenii de la pr�busirea economiei socialiste, vasluienii au �n fat� aceleasi alternative triste: s� r�m�n� �n oras si s� fac� foamea, sau s� plece la tar�, unde nu au nicio perspectiv�. Pentru multi vasluieni, stabilirea �n mediul rural tine de „arta” supravetuirii. 15% dintre ei s-au �ntors la casele p�rintesti, abandon�ndu-si, pur si simplu, apartamentele. Aceast� migratie masiv� se vede foarte clar �n evidentele societ�tilor care se ocup� de salubizarea orasului, de furnizarea agentului termic sau a apei curente. Mii de vasluieni au renuntat p�n� acum la serviciile publice: salubrizare, �nc�lzire, ap�. S-au debransat de la �nc�lzirea centralizat�, dar s-au „t�iat” si de la apa curent� sau de la energia electric�. Din aceeasi cauz� si la asociatiile de proprietari colect�rile la �ntretinere sunt extrem de mici.

Dup� prima migratie, cea de dup� anii 1990, vasluienii sunt �n mijlocul celei de-a doua mari „desc�lec�ri”. Destinatia, refugiul zecilor de or�seni pauperizati si umiliti sunt satele. Fosti sudori, strungari, ingineri etc. renunt� la confortul din apartamente, �n favoarea caselor de la tar�. Motivul principal al „transhumant ei” din zonele urbane spre sate este unul extrem de str�veziu: foamea! �n urma unui sondaj f�cut la c�teva asociatii de proprietari, rezult� c� un procent de aproximativ 15% din locatari au hot�r�t s� se stabilieasc� definitiv sau temporar la tar�. Dac� raport� m tendinta la nivelul celor 42 de asociatii existente, fenomenul este unul de proportii �n municipiul Vaslui. Neculai Gentimir, administratorul Asociatiei nr. 3 din Vaslui, a spus c� orientarea oamenilor spre viata de la tar� a revenit puternic. „Exodul spre sate s-a revigorat cu o rapiditate alarmant�. Cauzele renunt�rii la viata de la oras sunt costul ridicat al �ntretinerii, al utilit�tilor, scumpirile provocate de cresterea taxelor etc. Multe apartamente sunt l�sate �n voia sortii. Lumea este dezorientat� si are niste c�ut�ri a c�ror esent� r�m�ne lupta pentru supravetuire”, a spus Neculai Gentimir (foto). O consecint� direct� a greut�tilor financiare cu care se confrunt� populatia este si pr�busirea �ncas�rilor la asociatii. Spre exemplu, la Asociatia nr. 3 colect�rile la �ntretinere, care este de 4,5 lei de persoan�, sunt �ntre 45 si 50%. Practic, proprietarii apartamentelor nu au resurse pentru a mai acoperi si obligatiile financiare legate de locuint�, �ndrept�ndu-si atentia spre priorit�tile stringente: rate bancare, medicamente, alimente. „La noi, valoarea �ntretinerii cost� c�t dou� l�m�i. Zilnic, facem eforturi pentru a mentine un echilibru �n ceea ce priveste cur�tenia pe sc�rile de bloc si a perimetrelor aferente asociatiei”, a explicat Gentimir.

Radieri de la ap� si salubritate

Migratia vasluienilor c�tre mediul urban este vizibil� si �n contabilitatea furnizorilor locali de utilit�ti. �n fiecare zi, sunt persoane care solicit� s� fie t�iate de la utilit�ti, unul din motive fiind stabilirea la tar�. „�n fiecare zi, am la map� 5 – 6 cereri din partea vasluienilor, care renunt� la serviciile de salubritate. Fie c� pleac� �n str�in�tate, sau, �n cazul celor mai multi, �n mediul rural. C�nd ajung �n localit�tile unde se stabileasc, noi solicit�m o adeverint� de la prim�rie, pentru a ne confirma c� respectivele persoane locuiesc acolo”, a spus C�t�lin B�rleanu, directorul SC Goscom SA Vaslui. Si la SC Aquavas SA Vaslui sezonul debrans�rilor este �n plin av�nt. „De regul�, pe timpul vacantei de var� avem consumatori care renunt� teporar la serviciile noastre si pleac� la tar�. Pe noi ne interezeaz� num�rul de persoane dintr-o locuint�, �n cazul zonelor necontorizate, care sunt foarte putine. C�t de amplu va fi acest fenomen �n viitor nu pot s� v� spun”, a declarat Dorin B�l�nescu, directorul SC Aquavas Vaslui SA.

Debrans�ri de la c�ldur�

Sistarea acord�rii subventiilor la c�ldur�, reducerea salariilor si lipsa locurilor de munc� au adus disperarea �n r�ndul or�senilor. Foarte multi renunt� la c�ldura acordat� prin sistemul centralizat. Situatia este dramatic�, unii dintre ei neav�nd la dispozitie nici m�car un resou sau calorifer electric. „Vor r�m�ne multe apartamente ne�nc�lzite, pe pereti se va face condens si se vor deteriora �n timp. Locatarii care iau aceast� hot�r�re �si vor strica s�n�tatea. �n zona noastr�, s-au f�cut investitii mari �n sistemul de conducte, iar punctul termic d� c�ldur� la parametri optimi”, a explicat Gentimir. Unul dintre zecile de cazuri de consumatori care se debranseaz� de la sistemul centralizat de �nc�lzire explic� disperarea cet�tenilor: „Am o pensie de 600 lei, iar pentru medicamente trebuie s� pl�tesc lunar 200 lei. M-am decis s� renunt la c�ldur� �n speranta c� va fi o iarn� mai bl�nd�”.

TVA-ul majorat = s�r�cie lucie

Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur� Vaslui, a spus c� majorarea TVA-ului va antrena sc�derea consumului, iar preturile vor creste �ntre 10 si 18%. „�n aceste momente, oamenii de afaceri ar trebui s� fie solidari si s� creasc� preturile cu 5 – 8%. Preturile vor fi ajustate si la combustibil, energie electric�, utilit�ti, major�ri care se vor duce �n scumpirea serviciilor si productiei”, a explicat Constantin. �n prezent, �n jur de 3.000 de societ�ti au conturile blocate la Fisc, iar alte aproximativ 3.000 au conturile blocate de Inspectia Muncii. Mai mult, pe fondul cresterii taxelor, rata somajului va creste accelerat �ncep�nd cu trimestrul IV. „Realmente, nu m-am asteptat s� se m�reasc� TVA-ul nici �n toamn�. Toate controalele organelor statului vin spre IMM-uri. Evaziunea fiscal� este �n v�mi, prin aceste puncte intr� �n tar� produse netaxate”, a spus Constantin. Cum la majorarea taxelor si reducerea salariilor nu exist� m�suri complemetare, capacitatea mediului privat de a atrage fort� de munc� va fi extrem de redus�.